Autoritățile spaniole ar fi identificat mai mulți suspecți de jihadism în rândul hoardelor dezlănțuite care au luat cu asalat exclava Ceuta. Marocul a efecuat cel puțin 52 de arestări în legătură cu valul migraționist

Potrivit a cel puțin două publicații spaniole, autoritățile ar fi identificat mai mulți suspecți de jihadism printre migranții care au dat năvala la Ceuta, exclavă spaniolă pe coasta marocană a Africii.

Serviciile de securitate spaniole ar fi identificat, potrivit publicațiilor spaniole El Español și The Objective, care au citat surse familiarizate cu ancheta, mai multe persoane care fuseseră anchetate anterior pentru infracțiuni legate de jihadism.

Euronews a contactat Ministerul de Interne al Spaniei, Poliția Națională și Garda Civilă pentru a obține informații suplimentare pe această temă, dar nu a primit încă un răspuns.

Conform relatărilor, ofițeri de la Comisariatul General de Informații (CGI) al Poliției Naționale și de la Centrul de Informații (JIGC) al Gărzii Civile au analizat imaginile de supraveghere și au identificat cel puțin 12 persoane care fuseseră anterior arestate, condamnate și ulterior deportate în Maroc pentru infracțiuni legate de terorism islamist.

Săptămâna trecută, experții în terorism intervievați de Euronews au afirmat că amenințarea jihadistă din Spania a evoluat către o „a patra fază”, caracterizată de o radicalizare din ce în ce mai descentralizată prin intermediul rețelelor sociale, al aplicațiilor de mesagerie și al propagandei difuzate sub formă de meme-uri și videoclipuri scurte, mai degrabă decât prin intermediul organizațiilor ierarhice tradiționale.

Experții au subliniat, de asemenea, strânsa cooperare în domeniul combaterii terorismului dintre Spania și Maroc, în special în ceea ce privește schimbul de informații și monitorizarea persoanelor radicalizate, aspect pe care l-au considerat crucial în contextul verificării fluxurilor migratorii de amploare.

Rapoartele nu au fost confirmate oficial.

O controversă similară a izbucnit în mai 2021, când mii de migranți au intrat în Ceuta prin digul El Tarajal. La acea vreme, guvernul spaniol a respins informațiile din presă care susțineau că militanți jihadiști s-ar fi infiltrat printre sosiți, calificându-le drept o „farsă răuvoitoare”.

Până în prezent, nici guvernul spaniol, nici forțele de ordine ale țării nu au comentat public ultimele informații publicate de El Español și The Objective.

Context mai amplu privind situația de la Ceuta și implicațiile acesteia. Peste 70.000 de migranți au pătruns ilegal pe teritoriul spaniol la sfârșitul lunii iulie. Cea mai mare parte dintre ei s-ar fi reîntors între timp în Maroc.

Justiția marocană a anunțat arestarea și punerea sub acuzare a 52 de persoane, dintre care doi minori, fără a da detalii despre acuzații, acestea având însă legătură cu valul migrator brusc în care zeci de mii de migranți au intrat în exclava Ceuta înotând către aceasta sau escaladând gardul de la frontieră. Cel puțin 88 de migranți au murit înecați și alți 44 sunt dați dispăruți.

Potrivit declarațiilor autorităților marocane și ale premierului spaniol Pedro Sanchez, traficanții ar fi orchestrat acest val migrator în urma unei decizii a justiției spaniole care interzice expulzarea migranților veniți pe mare, premierul spaniol susținând însă că respectiva decizie nu ar trebui interpretată în acest sens.

Miniștrii de interne din statele Uniunii Europene, reuniți marți prin videoconferință, și-au exprimat „solidaritatea fermă” față de Spania și au subliniat necesitatea de ”a continua lupta neobosită” împotriva rețelelor de trafic de migranți, precum și de a îmbunătăți capacitățile de prevenire a unor astfel de situații.

La finalul videoconferinței, miniștrii celor 27 de state membre au lăudat „acțiunea rapidă și eficientă a autoritățile spaniole” și au ajuns la un consens privind consolidarea frontierelor externe ale UE și formarea unor alianțe solide cu țări terțe, potrivit unui comunicat difuzat de Consiliul UE.

Miniștrii europeni au subliniat de asemenea necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de informare reciprocă, propunând în acest sens dezvoltarea unor sisteme de alertă timpurie, cum ar fi obținerea de informații înaintea examinării situației la granițe și monitorizarea rețelelor sociale.