Scindare majoră în PSD. Primarul Buzăului își anunță susținerea pentru candidatura lui Titus Corlățean la șefia PSD / În spatele candidaturii acestuia s-ar afla Victor Ponta / Cei doi au colaborat extraordinar cu Rusia în urmă cu câțiva ani, fiind autorii unui sinistre „încălziri” a relațiilor dintre Moscova și București

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a anunțat că îl va susține pe fostul ministru de Externe Titus Corlățean la funcția de președinte al Partidului Social Democrat, cu ocazia viitoarelor alegeri, atrăgând atenția că formațiunea politică a pierdut capitalul de încredere al oamenilor din cauza fostei echipe de conducere. 

Context. Titus Corlăţean, senator şi fost ministru de Externe, şi-a anunţat, duminică seară, candidatura pentru funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat (PSD), la viitorul Congres din această toamnă, funcție la care speră și fostul premier OUG13, Sorin Grindeanu. 

Acesta din urmă a fost însă aspru criticat chiar din fieful lui Marcel Ciolacu, edilul Constantin Toma acuzându-l, la Antena 3, că amână organizarea Congresului pentru numirea unei noi conduceri pentru că încearcă să-și conserve puterea, deși, actuala conducere nu mai are încrederea membrilor și pune partidul „într-o situație foarte proastă”. 

„Întâlnirea de mâine (de luni pentru o decizie în ce privește rămânerea la guvernare, n.red.) nu trebuia să fie Birou Politic Național, ci Consiliu Politic Național. Se întâlnesc doar 20 de colegi și nu este corect ca o posibilă decizie (privind ieșirea de la guvernare n.r. ) să nu fie luată în CPN”, a declarat Toma, la Antena 3. 

Întrebat dacă i-a comunicat lui Grindeanu această părere, edilul a răspuns: „Nu, că nu vorbesc cu dumnealui, nici el cu mine, nici eu cu el”. 

Ulterior, Toma a anunțat că-l susține pe Corlățean, care însă, după unele surse, ar avea o înțelegere secretă cu Victor Ponta în ideea preluării PSD.  

 „Dragi buzoieni, sunt în echipa domnului Titus Corlăţean, care şi-a propus să schimbe actuala echipă de conducere a PSD. Din păcate, rezultatele politice obţinute, respectiv patru rânduri de alegeri pierdute şi acest 13% în sondaje arată că PSD-ul şi-a pierdut mult din încrederea oamenilor. Iar neîncrederea se datorează în primul rând modului în care fosta şi actuala conducere a PSD alături de PNL, au gestionat problemele ţării, ducând România într-o criză profundă, care iată îi va afecta pe toţi românii, pentru mult timp. 

Așa cum spunea Titus Corlățean, ,,în clipa de față există o mare de social democrați membri  simpatizanți, care doresc o schimbare în bine. E un vulcan și oamenii ăștia nu înțeleg ce este sub ei. 

Va fi un proiect de relansare pe bază de oameni pregătiți, de bună calitate, credibili și cu moralitate.” 

Mult succes domnule Titus Corlățean!”, scris primarul Toma, luni dimineaţă, pe pagina sa de Facebook. 

Din păcate pentru actuala coaliție de guvernare, pentru lupta anti-corupție și pentru parcursul european al României, ambele variante cu șanse la șefia PSD - Corlățean și Grindeanu – sunt aproape la fel de catastrofale, în cazul lui Corlățean pericolul fiind poate chiar mai mare. Nu mai departe de acum câteva luni, senatorul PSD – care este și președintele Comisiei de politică externă din Senat-  lansa în spațiul public niște dezinformări grosolane foarte pe placul propagandei suveraniste pro-ruse din România.  

Astfel, potrivit acestuia, protestele anticorupție din perioada lui Liviu Dragnea erau finanțate de USAID și Soros, iar Donald Trump ne-ar fi făcut un mare bine oprind finanțarea USAID (în realitate R.Moldova beneficia de fonduri importante din partea statului american la venirea lui Trump la Casa Albă, o parte importantă din fonduri fiind destinate consolidării independenței energetice. Grav, extrem de grav ca un fost ministru de Externe să afirmă așa ceva în contextul războiului hibrid purtat de Rusia (mai exact el compara prezența la protestele anti-Dragnea din 2017 cu cea de la un miting pro-european din 15 martie 2025, n.red) 

„Mă uitam și eu pe net, la ce circulă azi. E absolut corect. Prima foto ne arată cam cum era pe vremuri în Piața Victoriei, când era cu «corupția» și «cine sare, cine sare» și când venea fără restricții finanțarea USAID, iar banii lui Soroș curgeau generos pentru tefeliști și operațiunile sale din România. A doua, cu «protestul» de susținere a orientării pro-UE (cu care evident rezonez pe fond) de sâmbătă, din aceeași Piață a Victoriei…Dar fără finanțarea Soroș, tăiată de Administrația Trump. Vedem uriasa diferență, deși a doua temă este fundamental de generoasă pentru noi, iar provocările la adresa ei, foarte urâte. 

Pe scurt, Trump ne-a făcut și nouă, românilor, un mare bine: gata cu presiunea politică pusă pe noi în anii anteriori cu iraționalitatea politicilor «progresiste» de gen și a altor aberații, dar gata și cu finanțările Soroș pe canal oficial american pentru astfel de aberații. Chiar dacă unora le cade greu la ficat. Măcar ciclul ăsta să mai respirăm și să ne venim în fire”, a scris Corlățean, într-o postare pe pagina sa de Facebook, îndepărtată ulterior. 

Mai grav, Titus Corlățean este ministrul PSD de Externe (din cabinetul lui Victor Ponta) în mandatul căruia a avut loc o încălzire fără precedent a relațiilor cu Rusia, încălzire care a deschis ușa larg propagandei ruse în România. Și în prezent cei doi sunt în relații apropiate și că se întâlnesc pe ascuns, Ponta fiind cel care i-ar implusiona pe mai mulți social-democrați să-l susțină la șefia partidului pe Corlățean. 

PODUL a reamintit, pe larg, apropierea de Rusia inițiată de Ponta și Corlățean chiar în ajunul declanșării invaziei rusești din Ucraina (ianuarie 2022): „Ministrul de externe Titus Corlățean a primit misiunea de a semna cu Moscova un act bilateral de schimb instituțional cultural, fix în perioada în care Rusia își pregătea efortul propagandistic pentru a reacționa, pe de o parte, la evenimentele ce urmau să cutremure Ucraina, și, pe de altă parte, pentru a compensa deficitul de imagine pe care programata invadare a Crimeei urma să îl producă. 

EuroMaidanul începe în Ucraina la doar câteva luni după ce Ponta, prin Corlățean, a bătut palma cu Rusia pentru instalarea unei ambasade culturale la București, anexarea Crimeei vând loc cu nici un an înainte ca, la București, să înceapă să ființeze Centrul Rus de Știință și Cultură. 

Cu alte cuvinte, în timp ce dincolo de granițele firești ale vechii Românii Mari, Rusia lăsa Ucraina fără o parte din teritoriul ei, folosind tehnicile militare Hard Power, la București, ulterior și la Cluj – Napoca, Kremlinul lansa ofensiva Soft Power, cu efective în uniforme de camuflaj cultural, beneficiind și de totala lipsă de reacție a autorităților române. (...) 

În 2013, titularul de la Externe, Titus Corlățean, își atârna, de unul singur, de gât, o medalie de merit cât Ordinul Victoria, pentru izbânda de a fi deschis calea propagandei instituționale a Rusiei în România. 

 "Este un acord bilateral interguvernamental pe care l-am semnat la finalul întâlnirii cu ministrul rus de externe, un acord valoros, negocierea a durat ceva timp, mă bucur că am reușit să finalizăm negocierile, să semnăm acest acord, care presupune deschiderea Institutului Cultural Român la Moscova și respectiv a Centrului Cultural Rus la București. Eu sper că, după semnarea acestui acord, anul viitor să fim în măsură de ambele părți să inauguram aceste institute, centre culturale", se fălea prelungirea lui Ponta de la Externe. 

 Presupunerea lui Corlățean referitoare la deschiderea ICR Moscova a rămas la acest nivel până în ziua de azi, deși, așa cum vom vedea mai târziu, pentru conducerea Institutului era pregătit, încă din 2012, un nume agreat de ”partenerii culturali” moscoviți. 

Cât despre Centrul Rus de Știință și Cultură, acesta și-a început activitatea în forță în primăvara lui 2015, organizând în mod frecvent evenimente controversate, cum ar fi cele care evocau vitejia și meritele ”eliberatorilor sovietici” ce au scăpat Europa, și România implicit, de fascism, fără a ține cont de faptul că toate aceste manifestări Soft Power aveau loc într-o țară ciopârțită de ”Marele Prieten de la Est”, ”tovarăș” care i-a ucis în gulagurile comuniste floarea intelectualității, a preoțimii, a Armatei, închizând-o apoi, pentru jumătate de secol, în spatele unei Cortine de Fier la fel de criminale precum fabricanții săi de la Moscova.

Pentru ca registrul neo-propagandistic să fie complet, activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură de la București, devenit ulterior ”Casa Rusă”, a început să fie promovată intens și de resursele media ale Rusiei. Moscova a folosit în acest scop, spre exemplu, pe de o parte, celebra oficină ”Sputnik”, înființată și remunerată de Kremlin, iar pe de altă parte satelitul ”Vești din Rusia”, publicație online în cadrul căreia accentul este pus, în mod uzual, pe campanii de fake news privitoare la politica externă, pozițiile exprimate fiind anti-UE și anti-SUA.

În paralel cu activitatea actualei ”Case Ruse”, Rusia a valorificat la maximum generoasa permisivitate românească, exploatând în același registru Soft Power alte două Centre deschise anterior în universitățile românești – Centrul Cultural Rus de la Universitatea Babeș - Bolyai și Centrul Cultural Rus de la Academia de Științe Economice din București – ambele instituții funcționând sub patronajul Fundației Russkiy Mir. Fundație asupra căreia ne vom opri în cele ce urmează...” Continuarea AICI