Alegerile din 28 septembrie nu sunt doar despre partide, ci despre destinul european al Moldovei. Fragmentarea taberei pro-UE riscă să transforme voturile unioniștilor și ale micilor partide în daruri nesperate pentru Moscova.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 nu sunt o simplă competiție electorală. Ele reprezintă un referendum neoficial pentru direcția strategică a Republicii Moldova: Europa sau Rusia.
Deși Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) guvernează și beneficiază de sprijinul președintei Maia Sandu, viitorul european al țării rămâne fragil. Pericolul nu vine doar dinspre blocul pro-rus și ingerința Moscovei, ci și din interiorul taberei pro-europene: fragmentarea și dezbinarea.
Cum se pierd voturile utile
Sistemul electoral moldovenesc este necruțător. Pragul electoral de 5% pentru partide (7% pentru blocuri) face ca orice vot sub prag să fie redistribuit către formațiunile care intră în Parlament – inclusiv către socialiști și comuniști.
Am mai văzut acest scenariu. În 2021, decizia PAS de a merge singur în alegeri, separate de fostul aliat Platforma DA, a dus la ratarea pragului de către Platforma DA (care a obținut 2,5% din voturi) și alte partide mai mici, cumulând circa 8-10% voturi pro-europene risipite. Aceste voturi „irosite” s-au redistribuit proporțional către celelalte formațiuni intrate în Parlament – inclusiv către Blocul socialiștilor lui Dodon. Cu alte cuvinte, fragmentarea dreptei a ajutat stânga, permițându-i să obțină câteva mandate în plus față de situația în care votul pro-UE ar fi fost unificat.
În 2025, riscul repetării unui asemenea scenariu este real. PAS a refuzat alianțe formale pre-electorale, dorind să își maximizeze scorul independent (și probabil mizând pe votul util al electoratului pro-UE). Astfel, toate celelalte partide pro-europene concurează separat, canibalizându-și reciproc o parte din voturi. Sondajele indică faptul că niciunul dintre aceste grupări nu atinge pragul de trecere (5%). În total, voturile pro-occidentale non-PAS ar putea însuma 7-10%. Dacă toate acestea rămân sub prag, voturile lor se vor redistribui, în mod proporțional, către partidele intrate în parlament (PAS, Blocul Patriotic, Alternativa, PN). Astfel, paradoxal, voturile unioniștilor sau ale micilor partide de dreapta, dacă nu trec pragul, vor mări scorul relativ al stângii.
Greșeala PAS și orgoliile „micilor Napoleoni”
Faptul că PAS nu a construit un front electoral comun cu ceilalți actori pro-europeni este o greșeală strategică. În loc să coaguleze energiile unioniste și de centru-dreapta, PAS a ales izolarea, mizând exclusiv pe „votul util”.
Un calcul politic rațional ar fi impus: crearea unui bloc comun al forțelor pro-europene (PAS+CUB+BUN+PL) și o campanie comună în diaspora și mediul urban, cu mesaje clar coordonate. Această lipsă de viziune unificatoare riscă să coste Moldova viitorul european.
Un alt efect al fragmentării electoratului pro-european este diluarea mesajului comun. În loc ca tabăra pro-UE să vorbească pe o voce unitară, apar disensiuni publice între lideri (ex: PAS vs , PL, CUB, se critică reciproc, unioniștii critică PAS pentru insuficient patriotism, PSDE critică PAS de elitism etc.). Aceste tensiuni demobilizează o parte din electoratul de dreapta, care devine confuz sau dezamăgit și ar putea alege absenteismul. De asemenea, oferă muniție propagandei ruse: mass-media pro-Kremlin amplifică disputele interne ale pro-europenilor pentru a sugera că dreapta e sfâșiată de certuri și nu merită votul.
Criticând PAS-ul nu absolvim însă de vină nici liderii partidelor mici. Unii lideri de formațiuni unioniste sau pro-europene au ales să intre în cursă fără șanse reale, mânați mai mult de orgoliu decât de calcul politic. Rezultatul: risipirea voturilor. Micii „Napoleoni” ai politicii moldovenești își „păstrează” sigla și orgoliul intact, făcând de fapt jocul Moscovei. Cu alte cuvinte, ajung, fără să vrea, să facă jocul Moscovei.
Exemplul BUN
Ieri, 22 septembrie, Blocul Unirea Națiunii s-a retras din cursa electorală pentru alegerile parlamentare în favoarea PAS. Anunțul a fost făcut în cadrul unui briefing susținut de conducătorii celor două formațiuni. Fruntașii BUN au spus că „este nevoie de responsabilitate maximă și de unitate în jurul valorilor naționale și europene” pentru ca niciun vot să nu fie pierdut în fața forțelor pro-ruse.
Decizia BUN de a se retrage în favoarea PAS a fost una dureroasă, dar lucidă. Este dovada că se poate acționa responsabil atunci când miza este viitorul țării. Dacă și alte formațiuni ar urma acest exemplu, riscul fragmentării s-ar reduce foarte mult. Nu e târziu să se procedeze astfel nici acum, în ceasul al doisprezecelea.
Lecția amară
Dacă pe 28 septembrie pro-europenii pierd majoritatea, vina nu va putea fi pusă doar pe Moscova. O parte a responsabilității va aparține PAS-ului, care a ratat șansa unui front comun, dar și liderilor partidelor mici, care au preferat orgoliul personal în locul interesului național.
Fragmentarea taberei pro-UE nu este doar un calcul politic greșit. Este un risc existențial pentru viitorul Republicii Moldova. Iar dacă prețul dezbinării va fi victoria pro-rușilor, generațiile viitoare ne vor judeca pe toți.