Într-un raport al Departamentului de Stat al SUA dedicat climatului investițional din România, un capitol amplu a fost alocat corupției, observatorii oficiali americani reliefând că, în ciuda angajamentelor asumate privind combaterea corupției și a ridicării MCV-ului, fenomenul rămâne larg răspâdit în anumite sectoare, în vreme ce „practicile de descurajare sunt lente”.
Mai mult, modificarea legislației din domeniul justiției, presiunile la adresa procurorilor DNA, precum și condamnările obținute cu greutate au slabit substanțial „efoturile de combatere a corupției”, mai arată analiza care menționează și numărul uriaș de dosare închise în ultimii trei ani ca urmare a prescripției (prin intervenția dezastruoasă a CCR de acum câțiva ani). Este vorba de aproape 10.000 de dosare. Detalii ample mai jos!
„Din 2022, când Comisia Europeană a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.
Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție pentru răspunderea penală.
Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției prescripției răspunderii penale.
Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a PNRR. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate/Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată criminalității de mediu.
Strategia națională de integritate a României Agenția (ANI) este responsabilă de verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici.
Sistemul PREVENT, o inițiativă condusă de ANI, identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor.
În 2024, sistemul PREVENT a analizat 19.592 de proceduri de achiziții publice.
În acea perioadă, ANI a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese identificate de sistemul PREVENT, reprezentând 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții generale de supraveghere a achizițiilor și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile privind achizițiile rămân în competența entităților contractante. Entitățile statale, precum și beneficiarii publici și privați ai fondurilor UE sunt obligați prin lege să respecte legislația privind achizițiile publice și să utilizeze sistemul de achiziții electronice. Achizițiile sectoriale, inclusiv cele ale companiilor private din domeniul energiei și transporturilor, trebuie să respecte legislația privind achizițiile publice și să se desfășoare prin intermediul site-ului web de achiziții publice electronice.
Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate. Sistemul judiciar rămâne în mare parte prezent doar pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a progresat într-o oarecare măsură în timpul pandemiei.
În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.
În total, România a avut 137 de cazuri anaizate la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cazuri aduse în fața CEDO.
Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare.
În timp ce societățile comerciale pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, începând din 2017, guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în mod repetat la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.
În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă.
Investitorii americani s-au plâns de corupția din România, atât la nivelul guvernului, cât și al mediului de afaceri, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile fiscale locale.
Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind corupția, 94% dintre oamenii de afaceri care derulează afaceri în România consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este cu mult peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici îi favorizează pe membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
legislația și politicile în continuă schimbare (93%),
ratele de impozitare (85%),
complexitatea procedurilor administrative (82%),
corupția (71%).”
Raportul poate fi citit integral AICI