Oana Țoiu confirmă într-un interviu pentru Reuters: România va începe să producă drone în parteneriat cu Ucraina pentru a proteja flancul estic al NATO

Ministrul român de externe, Oana Toiu, a confirmat pe 30 septembrie planurile Bucureștiului de a colabora cu Ucraina pentru producerea de drone destinate protejării spațiului aerian al NATO.

„Considerăm că este strategic ca flancul estic (al NATO) să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a declarat Toiu într-un interviu acordat Reuters.

Planurile vin în contextul în care dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al României, care are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Până la acest moment, autoritățile române au documentat peste 20 de incidente cu drone care fie au traversat teritoriul României, fie au căzut pe teritoriul nostru.

„Credem în capacitatea noastră de a transforma rapid planurile și intențiile în realitate”, a adăugat Toiu.

Reuters a transmis pe 26 septembrie că Bucureștiul se află în negocieri cu Ucraina pentru a producția comună de drone, în cadrul unei inițiative de apărare finanțate de Uniunea Europeană, bazându-se pe tehnologia „testată în luptă” a Kievului.

Prin intermediul acestui program, România va primi 16,6 miliarde de euro (19,4 miliarde de dolari) în cadrul programului de reînarmare SAFE al UE, fonduri care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, vor acoperi achizițiile militare anuale echivalente cu aproximativ 1% din PIB-ul țării în următorii cinci ani.

Tensiunile de-a lungul flancului estic al NATO s-au intensificat în ultimele săptămâni. Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu trei avioane de vânătoare, avioanele NATO au doborât drone rusești deasupra Poloniei, iar mai multe țări din UE au înregistrat o creștere a numărului de drone neidentificate care survolează infrastructura critică și aeroporturile.

Sistemele de apărare actuale ale României includ avioane de vânătoare F-16 fabricate în SUA, sisteme de apărare aeriană Patriot, lansatoare de rachete HIMARS ale Lockheed Martin, rachete cu rază scurtă de acțiune Chiron din Coreea de Sud și tunuri antiaeriene Gepard din Germania.

Ucraina însăși și-a intensificat rapid producția, ministrul apărării Denys Shmyhal anunțând pe 18 septembrie că țara va putea în curând să desfășoare cel puțin 1.000 de drone interceptor pe zi pentru a respinge atacurile rusești.

În plus față de cooperarea europeană planificată, președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 27 septembrie, că Kievul planifică atât un „Mega Deal” în valoare de 90 de miliarde de dolari – un acord major privind achiziționarea de arme americane – cât și un „Drone Deal”, pentru a vinde sisteme ucrainene fără pilot către SUA.

Vă recomandăm și: Experți și analiști militari apreciază că NATO nu este pregătită pentru noua etapă a războiului hibrid: dronele rusești. „Fiecare zbor are scopul de a testa apărarea, de a cartografia răspunsurile și de a ne reaminti vulnerabilitățile. Sunt ieftine, mici, dar și foarte greu de oprit; arma perfectă pentru a semăna panică și discordie”