Franța a luat măsuri drastice împotriva navei Pushpa din flota fantomă a Moscovei de pe care ar fi fost lansate recent drone împotriva Danemarcei / În timp ce mai mulți membri ai echipajului erau arestați preventiv, Ambasada Rusiei la București lansa dezinformări grosolane acuzând Ucraina de implicare în atacurile cu drone din țările NATO

Franța a oprit un petrolier aparținând „flotei fantomă” a Rusiei, suspectat de implicare în recentul atac cu drone care a vizat Danemarca, atac care a determinat inclusiv închiderea temporară a spațiului aerian după ce mai multe aparate de zbor fără pilot au survolat cea mai mare bază aeriană a regatului danez. 

Potrivit Le Parisien, ar fi vorba despre petrolierul numit acum „Boracay” care navighează sub pavilionul Beninului.  

Însă nava, așa cum evidențiază presa franceză, și-a schimbat numele și pavilonul de mai multe ori în ultimii ani tocmai pentru a evita sancțiunile împotriva Rusiei.  

Potrivit MarineTraffic, acesta a plecat din portul Primorsk la 20 septembrie, a traversat Marea Baltică și Marea Nordului, a intrat în apele teritoriale daneze și apoi a continuat spre vest prin Canalul Mânecii. După ce a ocolit coasta de nord-vest a Franței, a fost escortat de o navă de război franceză. 

Nava este acum ancorată lângă portul Saint-Nazaire, unde se desfășoară o anchetă, mai mulți membri ai echipajului fiind plasați în arest preventiv. Autoritățile franceze au declarat că echipajul a refuzat să furnizeze dovezi de proprietate și a ignorat ordinele. 

Până în decembrie 2024, petrolierul de 244 metri se numea Kiwala. În aprilie, marina estoniană l-a reținut pentru că nu avea pavilion și asigurare. Inspecția a relevat zeci de încălcări grave legate de documentație, siguranță și echipamente (40 de încălcări după unele surse). 

Luna trecută, același petrolier, numit atunci Pushpa, a fost zărit în largul coastei daneze în aceeași zi în care drone neidentificate au apărut deasupra aeroportului din Copenhaga, bulversând circulația aeriană. Nava este sancționată de UE, Marea Britanie, Elveția, Canada și Noua Zeelandă. 

Interesant e că, în momentul în care în Franța se luau măsuri drastice contra echipajului, Ambasada Rusiei în România acuza Ucraina de diversiune cu dorne pentru a atrage „statele NATO într-o confruntare armată cu Moscova”. Ca să vedeți care este, de fapt, adevărata misiune în România a kaghebiștilor de la Ambasadă.  

Potrivit news.ro, la acest moment, la nivelul cel mai înalt nivel al statului francez se cunosc următoarele aspecte despre Pushpa: 

Nava se învârte în cerc de aproape patru zile 

Plecată pe 20 septembrie din portul Primorsk (vestul Rusiei, în Marea Baltică), potrivit datelor site-ului specializat Marine Traffic, „Pushpa” a ajuns în zonă sâmbătă, potrivit ICI Loire Océan. De atunci, ea face manevre foarte limitate, aruncând uneori ancora, înainte de a porni din nou motoarele doar pentru a efectua „cercuri în apă”, a relatat marţi ziarul Presse-Océan. Descrierea a fost confirmată de imagini aeriene difuzate miercuri pe LCI. 

Această oprire în largul coastelor Franţei ridică semne de întrebare, întrucât „Pushpa” ar trebui să se îndrepte în mod normal către portul Vadinar, din India, unde vasul este aşteptat în jurul datei de 20 octombrie. „Având în vedere costurile de exploatare ale acestor nave mari din flota comercială, ne întrebăm care ar putea fi interesul armatorului de a-şi imobiliza nava astfel timp de mai multe zile”, se întreabă Presse-Océan. 

Pentru a afla mai multe, o patrulă franceză a fost trimisă la faţa locului, iar Parchetul din Brest a deschis o anchetă, a confirmat marina naţională pentru ICI Loire Océan. Doi dintre membrii echipajului care au fost plasaţi în arest preventiv se prezintă drept comandantul navei şi secundul său, a precizat procurorul din Brest pentru France Info.  

Potrivit unei surse militare de la Élysée, citată de France Inter, autorităţile au urcat la bordul navei încă de sâmbătă.  

„Pushpa” este înregistrată ca o navă din flota-fantomă a Moscovei 

Fişa acestui navă este, cel puţin, încărcată. După cum relevă registrele Marine Traffic, Pushpa este cunoscută şi sub numele de Boracay sau Varuna în anumite baze de date maritime. Anterior, se numea Kiwala şi fusese imobilizată pentru inspecţie în Estonia în aprilie. Au fost constatate nu mai puţin de 40 de încălcări, în special în ceea ce priveşte pavilionul petrolierului: acesta a fost declarat ca provenind din Djibouti, în timp ce această ţară africană a radiat nava pentru „activităţi ilegale”. Pushpa arborează acum pavilionul Beninului. 

Acest istoric tulbure vine la pachet cu acuzaţii de apartenenţă la flota-fantomă rusă, care ar reuni aproape 900 de nave cu ajutorul cărora Rusia, Iranul şi Coreea de Nord transportă petrol, ocolind sancţiunile internaţionale impuse din cauza invaziei ruse în Ucraina. Prin intermediul unor companii paravan, Moscova cumpără petroliere second-hand şi le plasează sub pavilioane de complezenţă. Iar Pushpa, înregistrată cu numărul 9332810 la Organizaţia Maritimă Internaţională, figurează pe lista navelor sancţionate de Uniunea Europeană şi Regatul Unit. 

Emmanuel Macron denunţă „greşeli foarte grave” ale echipajului 

 Întrebat despre prezenţa acestui petrolier controversat atât de aproape de Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a justificat miercuri supravegherea atentă a navei. „Este ceea ce trebuie făcut”, a declarat el presei în marja summitului de la Copenhaga (Danemarca), denunţând „greşeli foarte grave comise de acest echipaj, care justifică, de altfel, faptul că procedura este astăzi judiciară”. 

 Cu toate acestea, şeful statului s-a declarat „foarte prudent” în ceea ce priveşte celelalte acuzaţii care planează asupra navei Pushpa, şi anume rolul său presupus de platformă de lansare pentru dronele care au survolat recent aeroportul din Copenhaga. Nava se afla într-adevăr în largul Danemarcei în momentul acestei incursiuni şi face acum obiectul unei anchete a autorităţilor daneze. 

La rândul său, eurodeputata franceză Nathalie Loiseau a acuzat în mod direct Rusia că foloseşte nave precum Pushpa pentru „a încerca să intimideze europenii”. „Aceste nave sunt, de asemenea, suspectate că au secţionat cablurile submarine de internet din Marea Baltică în repetate rânduri”, a mai spus Loiseau, îndemnând în acelaşi timp europenii să „ridice tonul” prin doborârea dronelor suspecte.