Redimensionarea învățământului românesc în Cernăuți: propaganda AUR, demontată de experta Angela Grămadă. În timp ce AUR blamează Kievul că măsurile ar fi luate în mod special contra românilor, realitatea e cu totul alta. Mai mult, AUR NU spune nimic despre românii care trăiesc în alte zone din Ucraina – inclusiv sub ocupație rusească – deși aceștia sunt ținta abuzurilor Kremlinului


Redimensionarea învățământului românesc în Cernăuți: propaganda AUR, demontată de experta Angela Grămadă. În timp ce AUR blamează Kievul că măsurile ar fi luate în mod special contra românilor, realitatea e cu totul alta. Mai mult, AUR NU spune nimic despre românii care trăiesc în alte zone din Ucraina – inclusiv sub ocupație rusească – deși aceștia sunt ținta abuzurilor Kremlinului

Angela Grămadă, specialistă în spațiul ex-sovietic, atrage atenția că subiectul instituțiilor de învățământ destinate membrilor comunității românești din Ucraina a fost prezentat trunchiat, respectiv denaturat în spațiul mediatic din România. Astfel, experta precizează, în primul rând, că măsurile nu îi vizează în mod special pe români, ci sunt o serie de aspecte obiective care au determinat autoritățile ucrainene să desfășoare o reformă extinsă a sistemului educațional. 

Cel mai important factor care a dus la apariția necesității reformei masive a sistemului de învățământ constă, desigur, în războiul la scară largă purtat de Rusia. "Pe cale de consecință, situația devine și mai dramatică atunci când îți dai seama că lucrurile nu sunt generate neapărat de o decizie politică, ci mai degrabă de o încercare de a eficientiza anumite cheltuieli și anumite costuri, respectiv de politica demografică a țării", punctează Angela Grămadă. 

Așadar, reforma educațională nu afectează exclusiv comunitatea românească din regiunea Cernăuți, ci sunt măsuri care vizează întregul stat ucrainean, subliniază experta în spațiul ex-sovietic. 

Amintim cu acest prilej că partidul AUR a fost principalul protagonist al prezentării acestor măsuri luate de autoritățile ucrainene ca fiind anti-românești. Ceea ce nu spune propaganda acestui partid e că, în Ucraina, nu se regăsesc români doar în regiunea Cernăuți, ci, pe fondul tumultoasei istorii a secolului XX, au ajuns să trăiască și în alte zone, unele aflate în prezent sub ocupație rusească. Acolo, acești români se confruntă cu o reală represiune din partea autorităților ruse, fiind "forțați să meargă la școlile rusești, să devină cetățeni ruși împotriva voinței lor", menționează Angela Grămadă. 

Redăm precizările expertei Angela Grămadă, făcute recent pe parcursul emisiunii "#NoSugarPolitics", realizată pe YouTube de jurnalistul Mihai Isac:

"Această temă care a inflamat spațiul informațional din România, respectiv rețelele sociale, a avut la bază un adevăr parțial, în sensul că au fost anumite idei preluate din presa din Ucraina, de la anumiți politicieni sau reprezentanți ai autorităților locale de acolo, dar fără ca lumea să intre neapărat în detaliu sau să încerce să studieze un pic mai aprofundat problema. Ce se întâmplă în România? Anumiți politicieni sau alte persoane care au priză la public preiau un anumit subiect, fără a intra în detaliu, iar în baza informațiilor trunchiate prezentate se creează o avalanșă de manipulare în spațiul public. Manipularea a venit din simplul motiv că lumea a preluat o anumite știre că autoritățile ucrainene închid școlile românești, fără să încerce să intre în detaliu și fără să încerce să afle de acolo, de la prima sursă, ce se întâmplă de fapt. 

Se întâmplă următoarele lucruri: Ucraina este într-un amplu proces de reformă a sistemului educațional. Acest proces de reformare a început cu mult înaintea agresiunii extinse a Federației Ruse împotriva țării vecine. (...) După ce a debutat agresiunea extinsă a Rusiei contra Ucrainei, știm foarte bine că o mare parte a populației a devenit refugiată. (...) În anumite momente, numărul acestor refugiați a fost unul colosal, de 11 milioane de oameni. În prezent se estimează că ar fi 6 milioane de ucraineni care au părăsit țara după februarie 2022. Majoritatea sunt femei cu copii, căci este în vigoare acea lege marțială în Ucraina. Pentru că a existat acest exod masiv al populației, în special femei cu copii, foarte multe din școlile din Ucraina au rămas fără beneficiarii principali, adică fără copiii de vârstă școlară, preșcolară ș.a.m.d. Aceasta e una din cauzele acestei situații pe care autoritățile ucrainene sunt practic somate să o analizeze, să o ia în considerare. (...) Și, pe cale de consecință, situația devine și mai dramatică atunci când îți dai seama că lucrurile nu sunt generate neapărat de o decizie politică, ci mai degrabă de o încercare de a eficientiza anumite cheltuieli și anumite costuri, respectiv de politica demografică a țării. (...)

Nu este vorba exclusiv despre regiunea Cernăuți, de la care a și pornit dezinformarea în spațiul informațional din România, ci toată Ucraina trece prin această reformă educațională.  (...) Și ceea ce aș vrea să le atrag atenția celor din România care se preocupă doar în anumite momente de drepturile minorității românești din Ucraina este că în regiunea Herson sunt foarte mulți români care au ajuns acolo încă din perioada sovietică – unii forțați de regimul stalinist. Iar acești oameni sunt forțați în prezent să meargă la școlile rusești, forțați să devină cetățeni ruși împotriva voinței lor. Nu știu de ce despre acești oameni nu vorbește nimeni în România. (...) Există reprezentanți ai comunității românești nu neapărat doar în regiunile istorice. Sunt oameni care au fost deportați în Siberia de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, în trecut România, iar după ce a murit Stalin și s-a produs acea reîntoarcere din Siberia, oamenilor nu li s-a dat voie să revină acolo unde locuiau, acolo unde s-au născut. (...) Așadar, asta trebuie să înțelegem, că nu ne referim doar la persoane care au plecat de pe aceste teritorii și au avut posibilitatea să se întoarcă, ci la oameni care au rămas în Crimeea, Herson, Nicolaev sau alte regiuni din Ucraina". 

Vedeți video de la 1:16:52:



„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.