Alegere dificilă pentru Zelenski: să accepte controversatul acord de pace al lui Trump sau să se bazeze pe prietenii săi europeni ezitanți? În Europa semnalele sunt însă tot mai clare: nimeni nu vrea să sufere, nici măcar economic, pentru a învinge Rusia. Dezarmat de această reticență, un general francez a exclamat: atunci chiar că suntem în pericol!

În ciuda celebrării „progreselor semnificative” înregistrate în cadrul negocierilor de la Geneva, țările europene sunt încă prea slabe sau prea timide pentru a salva Ucraina, chiar și dacă ar apele la un împrumut din activele rusești înghețate, arată o amplă analiză publicată de Politico. 

Oficialii europeni s-au felicitat după ce discuțiile de la Geneva din weekend au părut să sugereze că Donald Trump va asculta preocupările lor cu privire la impunerea unui acord de pace nefavorabil Ucrainei. 

„Deși mai sunt multe de făcut, există acum o bază solidă pentru a merge mai departe”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salutând „progresele semnificative” rezultate din „prezența puternică a Europei” la discuții. 

A fost cu siguranță un „progres” faptul că înalți reprezentanți din UE și Marea Britanie au fost invitați să participe la reuniunea de duminică din Elveția, după ce inițial fuseseră excluși din planul de pace ruso-american, alcătuit din 28 de puncte, despre care numeroși analiști, inlcusiv americani, au arătat că pare atât de părtinitor încât ar încuraja Rusia să lanseze noi atacuri.  

CITEȘTE ȘI: Donald Trump l-ar putea primi din nou pe Volodimir Zelenski la Casa Albă pentru a discuta contoversatul plan de pace ruso-american. Fost ambasador american la Moscova: „Planul reiterează toate cererile de lungă durată ale lui Putin privind capitularea Ucrainei. Planul lui Putin nu servește intereselor naționale americane”

Dar satisfacția s-a lovit rapid de realitate. 

Luni, Kremlinul a respins contrapropunerea Europei de a pune capăt războiului, un consilier principal în politica externă al președintelui rus Vladimir Putin afirmând că „din punct de vedere constructiv, nu ni se potrivește deloc”. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara că oficialii americani și ucraineni au convenit asupra unui text redus, care include unele dintre preocupările Kievului, deși problemele „sensibile” rămân de discutat cu Trump.  

Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, urma să se întâlnească, în cursul zilei de marți, cu oficialii ruși la Abu Dhabi pentru a discuta cadrul de pace, potrivit unui înalt oficial american. 

Paranteză. Potrivit unui oficial american citat de CNN, Ucraina ar fi acceptat acordul pentru a pune capăt războiului cu Rusia, rămânând de rezolvat doar „detalii minore”. Volodimir Zelenski afirmase însă anterior că mai sunt multe de făcut. Într-o postare pe X, secretarul pentru securitate naţională al Ucrainei, Rustem Umerov, a scris și el, marți, că delegaţiile „au ajuns la o înţelegere comună cu privire la termenii esenţiali ai acordului discutat la Geneva”.

Riscul pentru Ucraina este însă acum ca Putin să reușească să-l facă pe președintele american să accepte poziția inițială: acordul de încetare a focului în 28 de puncte care a provocat o criză în rândul oficialilor de la Bruxelles, deoarece ar obliga Kievul să cedeze Moscovei o parte din teritoriu, să renunțe la speranța de a adera vreodată la NATO și să reducă efectivul armatei de la aproape 1 milion la 600.000 de soldați.   

Dacă se va întâmpla acest lucru, Zelenski se va confrunta cu o alegere dificilă: fie să accepte oferta pusă la cale de Trump și Putin, fie să riște viitorul țării sale în speranța că într-o zi va primi suficient ajutor din partea partenerilor săi europeni.  

Aceiași prieteni-parteneri care, după aproape patru ani de război, nu îi vor trimite trupe, nici armele pe care le dorește, și nici măcar nu vor confisca activele înghețate ale Rusiei din băncile lor pentru a-l ajuta să cumpere provizii.  

Unii republicani americani apreciază că europenii care se opun acordului lui Trump și compromisurilor pe care le va impune se amăgesc singuri.  

„Care este alternativa?”, a întrebat Greg Swenson, președintele Republicans Overseas din Marea Britanie (organizație politică a expaților americani din Marea Britanie, n.red.), pentru POLITICO. 

„Poți să vorbești frumos, poți să participi la toate aceste întâlniri diplomatice și poți să-ți trimiți cei mai buni oameni la Geneva, dar singura modalitate de a-l învinge pe Putin este să lupți – și niciunul dintre ei nu este dispus să facă asta”, a spus Swenson. „Deci, totul rămâne la nivel de discuții. Sună foarte bine când vorbești despre democrație și apărarea Ucrainei, dar ei pur și simplu nu sunt dispuși să o facă.” 

Politicienii și oficialii europeni nu ar fi de acord cu aceste afirmații, indicând sumele uriașe de bani și armele pe care guvernele lor le-au trimis la Kiev de la începutul războiului, acum aproape patru ani, precum și provocarea economică reprezentată de reducerea comerțului cu Rusia, în special a importurilor de combustibili fosili. 

Iar de când SUA și-au retras sprijinul, Europa a acționat în mod vizibil pentru a umple golul. 

Însă, în realitate, propunerea inițială a lui Trump a provocat panică în rândul oficialilor și diplomaților de la Bruxelles și nu numai, deoarece știau că Zelenski nu se putea baza pe Europa pentru a ajuta de una singură Ucraina.  

În urmă cu o lună, liderii UE s-au prezentat la un summit la Bruxelles, prevăzând cu optimism că vor încheia un acord istoric privind utilizarea a 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate ca „împrumut de reparații” pentru a asigura Kievului o bază financiară sigură pentru cel puțin următorii doi ani. 

Însă, într-o greșeală diplomatică și politică majoră, planul s-a destrămat în urma obiecțiilor neașteptate din partea Belgiei.  

CITEȘTE ȘI: Donald Trump l-ar putea primi din nou pe Volodimir Zelenski la Casa Albă pentru a discuta contoversatul plan de pace ruso-american. Fost ambasador american la Moscova: „Planul reiterează toate cererile de lungă durată ale lui Putin privind capitularea Ucrainei. Planul lui Putin nu servește intereselor naționale americane”

Niciun progres în privința activelor 

Discuțiile se intensifică în prezent între oficialii Comisiei Europene și guvernele UE, în special cele belgiene, dar până în prezent nu s-a înregistrat niciun progres, potrivit mai multor oficiali care au dorit să rămână anonimi (pentru a putea vorbi pe șleau despre chestiuni sensibile). 

Unii diplomați speră că presiunea exercitată de Trump va forța Belgia și celelalte țări UE care au rezerve în privința planului de înghețare a activelor să se alăture inițiativei. O idee care nu a fost exclusă este utilizarea unei părți din active alături de obligațiuni comune ale UE sau de contribuții financiare directe potențiale din partea guvernelor UE, au declarat oficialii. 

Însă unii diplomați ai UE se tem că întreaga idee a unui împrumut de reparații pentru Ucraina utilizând activele înghețate se va prăbuși dacă planul final de pace conține o referire la utilizarea acelorasi fonduri.  

Planul inițial sugera utilizarea activelor într-o campanie de investiții în Ucraina, jumătate din venituri fiind direcționate către SUA, un concept pe care europenii l-au respins ca fiind „scandalos”. Cu toate acestea, odată ce sancțiunile împotriva Rusiei vor fi în cele din urmă ridicate, Euroclear – depozitarul financiar cu sediul în Belgia care deține activele imobilizate – ar putea fi în situația de a transfera banii înapoi la Moscova.  

Acest lucru ar putea pune contribuabilii UE în situația de a rambursa banii, un scenariu care ar putea cântări greu asupra guvernelor UE în momentul în care vor decide dacă să susțină ideea împrumutului în săptămânile următoare. 

Apoi, mai este și problema menținerii păcii. La începutul acestui an, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer au condus eforturile de a aduna sprijin pentru o forță internațională de menținere a păcii din țări voluntare, care ar forma o „coaliție a celor dispuși”. Cu un an înainte, Macron a lansat chiar ideea de „trupe pe teren” înainte de încheierea conflictului. 

Acum nu mai spune la fel. 

Un semnal relevant al dificultății pe care o ar prezenta în Franța orice discuție referitoare la trimiterea de trupe în Ucraina a fost chiar apelul inimos lansat săptămâna trecută de noul general francez Fabien Mandon, prin care îi îndemna pe primari să pregătească cetățenii pentru un posibil război cu Rusia, apelul stârnind un val de proteste și atrăgând critici vehemente din partea principalelor partide politice.  

Mandon a avertizat că, dacă Franța „nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi, să sufere economic deoarece prioritatea va fi acordată producției de apărare, atunci suntem în pericol”. 

Macron a încercat să calmeze controversa și a spus că vorbele lui Mandon au fost scoase din context. 

În Germania, ministrul de externe Johann Wadephul a declarat că Berlinul „contribuie deja în mod special la flancul estic” prin staționarea unei brigăzi pregătite de luptă în Lituania. „Întreaga regiune baltică este o zonă cheie pe care Bundeswehrul se va concentra. Cred că acest lucru reprezintă, de asemenea, un sprijin suficient și de anvergură pentru Ucraina”. 

Ucrainenii ar fi dorit un angajament mai profund pe teritoriul lor, dar europenii occidentali sunt reticenți în a risca pierderi mari de vieți omenești prin trimiterea de soldați pe linia frontului. 

 „Cel puțin Trump este sincer în privința asta”, a spus Swenson. „Am putea învinge Rusia. Cred că i-am învinge rapid, presupunând că nu ar exista arme nucleare.” 

„Am învinge Rusia, dar ar muri foarte mulți oameni.”