"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Alianța Nord-Atlantică pregătește o schimbare majoră de paradigmă în fața amenințărilor hibride provenite din Rusia, în sensul pregătirii unui răspuns mai ferm la atacuri cibernetice, sabotaje și încălcări repetate ale spațiului aerian.
Cel mai înalt comandant militar al NATO, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președinte al Comitetului Militar, a confirmat într-un interviu acordat pentru Financial Times (FT) că aliații studiază posibilitatea unui răspuns mult mai ferm și, eventual, proactiv.
"În spațiul cibernetic, până acum am fost în mare parte reactivi. Ne gândim serios să trecem la o postură mai agresivă sau chiar proactivă", a declarat Dragone.
Giuseppe Cavo Dragone a mers mai departe și a evocat ideea că, în anumite condiții, o "lovitură preventivă" ar putea fi clasificată drept "acțiune defensivă legitimă", ceea ce, recunoaște el, "este destul de departe de modul nostru obișnuit de gândire și acțiune".
Un exemplu concret invocat de Dragone este misiunea NATO "Baltic Sentry", lansată după seria de incidente din 2023-2024. Nave, avioane și drone ale aliaților patrulează permanent zona pentru a proteja infrastructura critică submarină.
Astfel, "de când a început misiunea, nu s-a mai întâmplat nimic. Asta înseamnă că descurajarea funcționează", a subliniat amiralul.
Cu toate acestea, trecerea la acțiuni mai ofensive ridică probleme juridice și politice delicate. Dragone a atras atenția asupra "cadrului legal și jurisdicțional" și asupra întrebării "cine va executa efectiv astfel de operațiuni".
Un caz ilustrativ este cel al navei Eagle S, sub pavilion "umbrelă" și cu legături rusești evidente, suspectată că a rupt intenționat mai multe cabluri în zona economică exclusivă a Finlandei și Suediei. Un tribunal finlandez a clasat recent dosarul pe motiv că incidentul a avut loc în ape internaționale. Ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a comentat următoarele pentru FT: "Practic, asta înseamnă că navele rusești au mână liberă în apele internaționale". Ea a pledat pentru o atitudine mai fermă, dar a temperat: "Nu trebuie să fim isterici și trebuie să avem încredere în mecanismele existente".
Concluzia lui Dragone este clară: provocarea strategică a NATO în anii următori va fi găsirea unui mod eficient de a preveni, nu doar de a reacționa la atacurile hibride.
"Trebuie să analizăm profund cum se face descurajarea – prin represalii proporționale sau chiar prin lovituri preventive - deoarece va exista o presiune tot mai mare în această direcție", a avertizat Dragone.
NATO se află în fața unei dileme istorice: să rămână fidelă principiilor sale defensive tradiționale sau să adopte o doctrină mai fermă, adaptată războiului hibrid al secolului XXI. Deznodământul acestor dezbateri va influența profund securitatea europeană în următorii ani.
