Emilia Șercan, după documentarul Recorder: „În ultimii patru ani am simțit pe propria piele ce înseamnă justiție controlată, ce înseamnă discreționarul, ce înseamnă sfidarea legii de către procurori, ce înseamnă puterea politică, controlul, ce înseamnă nedreptatea, ce înseamnă justiția capturată!”

Cea mai cunoscută jurnalistă de investigații din România, Emilia Șercan, în continuare autoare de anchete privind impostura academică a politicienilor la publicația PressOne și cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Ștințele Comunicării a Universității București, comentează bulversantul documentar Recorder despre capturarea justiției (la toate nivelurile) rememorând experiența personală traumatizantă care a determinat-o, în final, să protesteze de una singură, vreme de 16 zile, în fața Parchetului General. 

Mai exact, după publicarea la 18 ianuarie 2022 a anchetei sale privind plagiatul din teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă, fostul lider al PNL și premier la acel moment, jurnalista a devenit ținta unei agresive campanii de defăimare care a culminat cu un kompromat în cadrul căruia au fost folosite imagini personale sustrase din laptopul ei. Detalii mai jos despre seria de infracțiuni comise împotriva Emiliei Șercan.

Jurnalista subliniază și ea faptul că procurorii au încercat și încearcă chiar și în acest moment mușamalizarea cazului său pentru că dacă ar merge pe firul faptelor, ar ajunge cel mai probabil la politicieni precum Lucian Bode, fostul ministru PNL al Internelor, la Nicolae Ciucă, dar și la procurorii șefi ai celor mai importante parchete Marius Voineag (DNA) și Alex Florența (Parchetul General). 

Redăm integral precizările Emiliei Șercan:

„După ce am văzut aseară documentarul Recorder despre justiție, nu am putut să adorm ore bune, pentru că, inevitabil, am filtrat tot ce am văzut pe ecran prin experiența mea proprie din ultimii patru ani cu justiția penală din România.

Documentarul vorbește chiar în partea de început – în jurul minutului 10:00 – despre numirea ca șef al DNA a lui Marius Voineag, procuror care a avut un rol-cheie în blocarea verificării plagiatului prim-ministrului Nicolae Ciucă, pe care l-am dezvăluit în ianuarie 2022.

În timp ce Voineag bloca verificarea academică a tezei lui Ciucă – un procuror a ridicat atunci TOATE actele originale de studii doctorale ale acestuia de la UNAP, iar CNATDCU nu a mai putut verifica teza pentru că și teza fusese ridicată de Parchet General – a apărut povestea kompromatului meu și aventura mea cu justiția penală.

În ultimii patru ani am simțit pe propria piele ce înseamnă justiție controlată, ce înseamnă discreționarul, ce înseamnă sfidarea legii de către procurori, ce înseamnă puterea politică, controlul, ce înseamnă nedreptatea, ce înseamnă justiția capturată.

Exact acum doi ani – în această perioadă a anului – am protestat singură timp de 16 zile în fața Parchetului General, pentru că dosarul scurgerii din Poliție a unei probe și publicarea ei de către infractorul Cristian Rizea fusese închis de Parchetul Curții de Apel București, care avea dosarul în lucru.

Am protestat pentru că a fost singura metodă pe care am găsit-o ca să mă protejez și să nu o iau razna.

La nivel emoțional, m-a strivit nedreptatea care mi se făcea, pe care o vedeam desfășurată sub ochii mei.

Am scris aici, pe Facebook, de nenumărate ori că procuroarea de caz de atunci – Nicoleta Rotaru – a făcut tot ce a putut pentru a nu descoperi adevărul. Am scris cum, la circa o lună după ce a preluat dosarul, am simțit că parcă cineva a întors-o cu o cheiță și a început să se comporte de parcă eu eram suspecta și nu victima.

Pe mână cu șeful Parchetului General, Alex Florin Florența – care a cerut „urgentarea” soluționării cazului – dosarul a fost închis.

La nici două luni după ce a clasat dosarul, procuroarea Nicoleta Rotaru a fost promovată de la Parchetul Curții de Apel București – unde era detașată – direct la Parchetul General. Aceeași rețetă a recompensării prin promovare aplicată și în cazul lui Voineag, care l-a protejat pe Ciucă, iar ulterior a ajuns șeful DNA.

După ce dosarul a fost redeschis în mod miraculos de Înalta Curte – iar această redeschidere m-a salvat de la a nu rămâne neom pe viață – și a ajuns la Parchetul General, i-a fost repartizat procurorului Marius Iacob, omul Sistemului.

Toată lumea îl descrie pe Iacob ca pe un procuror care știe meserie: a făcut dosarul Elodia, a făcut dosarul morții bebelușilor de la Maternitatea Giulești, recent l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu.

Însă aceeași meserie pe care o știe o poate aplica pentru a îngropa dosarul definitiv, iar în mod cert asta se urmărește.

Pentru că, dacă ancheta s-ar face în spiritul aflării adevărului și nu al îngropării lui, acest dosar ar duce în mod cert până la Lucian Bode, ministrul PNL de Interne din 2022; ar duce la niște oameni din SRI, care au încercat să mușamalizeze scurgerea unei probe din Poliție; foarte posibil la Ciucă însuși, dar și la Gabriel Oprea.

Iar pe șefii Poliției Capitalei și Poliției Române de atunci – care sunt pe aceleași funcții și acum –, cei care au înlesnit scurgerea probei, i-ar arăta ca pe niște marionete în mâna politicului.

Problema este că puterea oamenilor care fac jocurile în justiție și politică este atât de mare, încât nu le mai pasă de nimic: de presă – pe care au cumpărat-o la kilogram –, de societatea civilă, de instituțiile internaționale.

Nu mai au nicio teamă.

Și așa am ajuns ca mulți dintre noi să simțim că, dacă e ceva ce te sufocă în țara asta, e nedreptatea, neputința și lipsa de speranță că lucrurile se vor îndrepta cândva.

Ce mai poți să faci când sistemul care trebuie să asigure dreptatea, să te protejeze pe tine, ca cetățean, și să asigure respectarea legii a ajuns un sistem mafiotizat?

Postarea asta nu ar trebui să fie despre mine, ci despre munca extraordinară a Andreei Pocotilă și a lui Mihai Voinea, colegii de la Recorder care au făcut documentarul „Justiție capturată”, pentru care le mulțumesc. Însă am scris despre experiența mea ca să scap de nodul din gât, care am simțit că mă sufocă încă de azi noapte.

Le mulțumesc, așadar, că au deschis și mai mult ochii oamenilor cu privire la justiție și au dat o formă limpede, chirurgical conturată, nemulțumirii din societate în legătură cu justiția. Nu de alta, dar ajunseseră doamna Savonea și doamna Costache de la CSM să certe societatea că e nemulțumită din cauza magistraților.

#statulcapturat”

Context mai amplu. Infracţiunile împotriva lui Şercan au început imediat după ce aceasta a dezvăluit, pe 18 ianuarie 2022, că Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, şi-a plagiat teza de doctorat. Ziua următoare, Şercan a primit un mesaj care o ameninţa cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliţie.

O lună mai târziu, Şercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Şercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) şi violarea vieţii private (publicarea fotografiilor) şi a pus la dispoziţia Poliţiei Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

La 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Şercan, însoţit de cele cinci fotografii furate şi de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliţiei.

Potrivit lui Şercan, doar Poliţia a primit captura de ecran şi, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obţină decât prin intermediul unei scurgeri de informaţii din partea Poliţiei.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri româneşti.

În septembrie 2024, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis plângerea prin care reclama că dosarul de kompromat „a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu girul conducerii Parchetului General”.

Un judecător a constatat că cele sesizate nu au fost cercetate corespunzător, dosarul fiind redeschis.

„După aproape un an de aşteptare, Curtea de Apel Bucureşti mi-a admis azi plângerea prin care dosarul de kompromat a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu girul conducerii Parchetului General. Un judecător ca confirmat azi, într-o manieră indubitabilă, că toate lucrurile pe care le-am reclamat au fost îndreptăţite”, a scris, atunci, Facebook, Emilia Şercan.

Documentarul Recorder: