Șpăgi de milioane de euro pentru judecători implicați în dosare grele. O șpagă de un milion de euro ar fi fost primită de o judecătoare în Bulgaria, prin intermediul unei grefiere. Jurnalist: „Astfel de situații cu sume amețitoare sunt cu zecile, cu sutele” / Sursă: Unii judecători pretind procent din „prejudiciu”, dar nu mai puțin de 100.000 de euro!

Jurnalistul și analistul Stelian Negrea, de la publicația Newsweek, scrie cu subiect și predicat, într-o postare publică, despre șpăgile de milioane de euro primite de judecători în schimbul salvării unor corupți potenți financiar.  

Podul a întrebat patru surse distincte apropiate justiției în ce măsură afirmațiile lui Stelian Negrea sunt reale și dacă este vorba despre o practică frecventă. Toate sursele, fără excepție, au confirmat că, așa cum a subliniat recent și judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, anumite dosare se soluționează în favoarea infractorilor ca urmare a unor înțelegeri de tip infracțional - șpăgi - între inculpați și magistrați.  

În postarea sa, Stelian Negrea îl ironizează inițial pe actualul ministru PSD al Justiției, avocatul Radu Marinescu de la Craiova - un apropiat al cuplului Olguța Vasilescu-Claudiu Manda (ambii cu probleme penale în trecut), care afirma cu o pretinsă grijă că orice acuzație (din documentarul Recorder, apoi și altele care au umplut spațiul public) trebuie investigată și probată -, pentru ca apoi să invoce două situații în care șpăgile încasate de o judecătoare deosebit de influentă ar fi fost de un milion de euro și chiar de 2,5 milioane de euro. 

Șpaga de un milione de euro ar fi fost primită în dosarul unui „primar din Pitești”, a doua într-un mega-dosar de corupție legat de niște terenuri din Băneasa. 

Cum completurile de judecată de la Curtea de Apel București s-au schimbat de trei ori în dosarul fostului primar din Pitești - Tudor Pendiuc – cunoscut generic drept Publitrans, am putea specula că șpaga nu a fost dată vreunuia din judecătorii din cele trei completuri pe care care s-a perindat dosarul până a intervenit prescripția, ci cel mai probabil mai sus, la „vârf”, acolo unde s-a decis, de fapt, schimbarea repetată a completurilor de judecată.  

„Dintre toți apărătorii Liei Savonea cel mai mult mă distrează ministrul justiției, Radu Marinescu. 

Cum încearcă el să meargă pe sîrmă, să fie și profesionist dar să fie solidar pe sub masă cu Savonea. Nefăcând nimic.  

Cică lui până acum judecătorii nu i-au prezentat dovezi privind corupția din Justiție.  

Că și cum ar putea judecătorii să probeze situații de genul: cea a cărui nume nu-l pronunțăm a luat o șpagă de 1 milion de Euro în Bulgaria prin intermediul unei grefiere de la Curtea de Apel București. În dosarul unui primar din Pitești.  

Că și cum ar fi rolul judecătorilor să probeze o altă șpagă și mai mare de 2,5 milioane de Euro luate de același personaj sinistru că să scoată niște judecători dintr-un megadosar de corupție. Legat de niște terenuri din Băneasa.  

Iar astfel de situații cu sume amețitoare sunt cu zecile, cu sutele. 

Iar avocatul penalilor din Craiova parașutat ministru la București o face pe niznaiul.  

Nouă jurnaliștilor ne-ar lua ani de zile să probăm astfel de cazuri. Altora le-ar lua săptămâni.  

Dar ei aleg să o protejeze pe șefa grupului infracțional din justiție. Din motive ce-mi scapă. Deocamdată. Dar sigur le vom află în lunile următoare”, precizează Stelian Negrea în postarea sa.  

Una din sursele Podul a arătat că unii judecători pretind procent din „prejudiciu”, dar nu mai puțin de 100.000 de euro.  

Despre judecători șpăgari a vorbit și judectoarea Raluca Moroșanu în intervenția sa pentru Recorder din 14 decembrie (în care a menționat și alte formule prin care judecătorilor li se sugerează să fie „oameni” cu infractorii chiar de către conducerea Curții de Apel). 

Redăm mai joc câteva fragmente relevante din dezvăluirile judecătoarei Moroșanu care dezvăluile cârdășiile instanțelor cu infractorii: 

„...am avut seminarii de formare profesională la care ni se tot spune că trebuie să fim oameni, doamna Arsenie aşa, că trebuie să fim oameni, să fim oameni, să înţelegem problemele inculpaţilor, am avut, de exemplu, un seminar cu tema evaziunea fiscală unde a fost adusă pentru a ţine seminarul o doamnă avocat, profesor universitar, e adevărat, adică am şi eu cărţile dumneaei la birou, le citesc, deci nu despre asta este vorba, numai că, în cele două zile de seminar, cam 90 la sută ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpaţii pentru evaziune fiscală, iar doamna Arsenie a venit personal să ne spună în cadrul acestui seminar că evaziunea fiscală de fapt nu prea există aşa, în general, şi că ar trebui să fie ultima soluţie condamnarea inculpaţilor pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alte alternative la penal, că marea majoritate ar trebui să ajungă în civil, şi nu în penal, mă rog, contencios probabil, şi că răspunderea administratorilor uinor societăţi ar trebui să fie de ordin civil, nu penal, în cadrul acestei fapte, să zic”. 

„Eu am trăit şi alte vremuri, vremuri în care aveam colegi care luau şpagă, nu ştiu, dacă aveţi alt termen mai elegant pentru asta, vă rog să mi-l spuneţi, dar eu nu am. Erau puţini şi au fost condamnaţi. Această practică s-a oprit la un moment dat, au fost condamnaţi. Mă tem că în acest moment această practică este reluată”. 

„O spun direct şi foarte clar: dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece. Nu de la şefia Înaltei Curţi, din întreg sistemul, trebuie să plece din magistratură”. (Declarațiile au fost făcute de judecătoarea Raluca Moroșanu pentru publicația Recorder. Video la finalul textului!) 

În ce privește cazul „unui primar din Pitești” invocat de jurnalistul Stelian Negrea, acesta pare a fi „dosarul Publitrans” - la care face referire pe larg și documentarul Recorder.  

Surse din mediul judiciar consultate de publicația Epoch Times România au opinat că schimbarea completurilor de judecată în dosarele grele de la Curtea de Apel ar trebui să facă obiectul unor cercetări penale întreprinse de Parchetul General, existând suspiciuni temeinici că ar putea fi vorba despre infracțiunea de abuz în serviciu, în scopul favorizării infractorului (a inculpaților ale căror dosare s-au prescris). 

 „E vorba şi de abuz în serviciu în ceea ce s-a făcut la Curtea de Apel Bucureşti. Ei au luat hotărâri în Colegiul de Conducere. Există un principiu, principiul continuităţii. Numai excepţia: judecătorul s-a transferat, a murit, a promovat în mod normal şi firesc, te face să poţi schimba şi în civil, şi în penal un judecător dintr-un complet. Este un principiu care e trecut în lege, principiul continuităţii completului. 

În momentul în care tu vii şi hotărăşti să scoţi pe un om dintr-un complet, fără să-ţi ceară el/ea asta, tu apreciezi. A fost cazul când au apreciat ei (conducerea CAB) că judecătorul este prea încărcat. Ori tu nu ai voie să apreciezi, apreciază calculatorul. 

În momentul în care vine un dosar nou la ECRIS, fiecare judecător figurează cu un punctaj. Şi în funcţie de punctaj, calculatorul trage aleatoriu, la sorţi, la orice judecător sau altul, în funcţie de încărcătură. Nu vii tu, ca şef, să apreciezi cât e de încărcat sau cât e de încărcat un judecător în condiţiile în care nici măcar nu-şi cere judecătorul respectiv. Şi au fost cazuri din astea. Şi atunci încalci legislaţie primară cu intenţie. 

Dacă inculpatul din dosarul de unde judecătorul a fost schimbat a şi scăpat din cauza asta, clar vorbim de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.  Trebuie analizat fiecare caz în parte”, a declarat un magistrat din elita managerială pentru Epoch Times România. 

Magistratul s-a referit și el la situația achitării afaceristului Valentin Vişoiu în dosarul Publitrans (detalii complete AICI despre dosar). În apelul judecătorului de CAB, Valentin Vişoiu a obţinut două soluţii de achitare pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege” (pentru infracţiunile de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu) şi o soluţie de încetare a procesului penal (pentru dare de mită), ca urmare a intervenţiei prescripţiei.  

Miza în acest dosar, în care a fost implicat şi fostul primar al Piteştiului Tudor Pendiuc, acuzat că a primit mită de la Vişoiu,  nu a fost Pendiuc, ci salvarea lui Vişoiu, a explicat magistratul. 

„Ăla era omul cu bani. Vişoiu, pe el au vrut să-l scape şi a şi scăpat din prescripţie. La Tribunal, la judecătorul pe fond, au primit mulţi ani de închisoare. Apelul a ajuns la CAB şi doi ani s-a judecat cu acelaşi complet. Mai rămâneau să pronunţe. E bine, l-au chemat pe unul dintre judecători şi i-au zis: 'pleci, te duci la CSM!' 

Magistratul n-a vrut să plece, dar de teama consecinţelor, s-a supus. I s-a inventat un loc la CSM unde el s-a şi dus. În locul lui a venit judecătoarea Nolden.  

La momentul respectiv, DNA a cerut recuzarea completului. La completul de recuzare s-a nimerit să fie judecătoarele Panioglu şi Guluţanu*, care au admis cererea DNA şi au dispus să rămână completul iniţial cel care judeca. Li s-a făcut însă dosar disciplinar şi au fost şi excluse tocmai pentru că au admis recuzarea DNA. 

DNA-ul a încercat din răsputeri menţinerea completului iniţial, fără succes. Conducerea CAB a reuşit să trimită un judecător la CSM, să schimbe completul, ceea ce a dus la tergiversarea dosarului", a explicat magistratul care vorbit pe larg și despre manevrele făcute în dosarul Colectiv, pentru a se schimba încadrarea în cazul lui Cristian Popescu Piedone. Detalii AICI 

Paranteză. *Judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina Guluţanu au fost excluse din magistratură în decembrie 2022, pe motiv că au dezvăluit în motivarea deciziei lor faptul că doi procurori constănțeni au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă (fostul președinte al Case Naționale a Asigurărilor de Sănătate) să scape de acuzaţii. Cele două îl condamnaseră pe Duță la șase ani de închisoare pentru luare de mită (în perioada 2010 – 2012, Duță a primit mită de 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS.  

Culmea!, chiar zilele acestea, în timp ce situația din justiție dădea în clocot, Curtea Supremă condusă de Lia Savonea a decis anularea condamnării din 2022 în cazul lui Duță, hotărând să-i admită acestuia recursul în casație. Inculpatul fusese deja pus în libertate încă din luna decembrie, tot printr-o decizie a ÎCCJ.  

Panioglu a făcut parte și din completul care l-a condamnat pe fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, la 11 ani și 8 luni de închisoare. Ea l-a condamnat și pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de detenție. Judecătoarea Panioglu judeca și dosarul ”Fraudă la BRD”, în care sunt inculpați frații Creștin, oameni de afaceri cu greutate, acționari ai Scandia Sibiu, arată presshub.ro. 

Judecătoarea Guluțanu avea în lucru dosarul privind confiscarea de la magnatul Puiu Popoviciu a terenului de 224 de hectare din Băneasa, pe care sunt construite IKEA, Mall Băneasa și Ambasada SUA. Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de detenție, dar în cele din urmă Înalta Curte i-a anulat sentința în urma unei proceduri de revizuire controversate, mai scrie presshub. Detalii AICI  

În total, Daniela Panioglu a fost exclusă de cinci ori din magistratură și a câștigat de fiecare dată la ÎCCJ.

Dosarul Publitrans - pe larg

Crin Bologa, fost procuror-şef DNA, în perioada 2020-2023, a precizat pentru Recorder:  

„Încă din momentul în care eram în funcţie au fost procurori de şedinţă care mi-au adus la cunoştinţă că în anumite dosare importante s-au schimbat judecători fără să aibă vreo explicaţie.  

Pur şi simplu, la un termen de judecată au intrat procurorii noştri şi s-au trezit cu alt complet de judecători. De exemplu, după ce în primă instanţă, un primar dintr-un oraş din sud (fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc) şi oameni de afaceri au fost condamnaţi la ani mulţi de puşcărie, şapte, opt ani cu executare, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti şi un complet a administrat probele care mai erau necesare pentru a ajunge la o concluzie – achitare sau condamnare.  

Cert este că în momentul în care procurorul nostru de şedinţă a intrat în instanţă, când era aproape finalizată cercetarea judecătorească în apel, s-a trezit cu un alt complet. Atunci, noi am cerut în mod oficial conducerii Curţii de Apel Bucureşti să ne explice cum s-a întâmplat să fie schimbat completul, în condiţiile în care judecătorii care au fost traşi la sorţi pentru a soluţiona acest dosar nu erau plecaţi din instanţă, nu erau bolnavi, nu erau plecaţi în concediu. Am cerut hotărârea Curţii de Apel să vedem ce motive au. Au refuzat să ne-o pună iniţial la dispoziţie şi atunci am apelat la o altă cale legală. Pur şi simplu, am recuzat noul complet pentru că, dacă lăsam această stare de fapt, era pericolul ca faptele să se prescrie. Prin schimbarea completului în apel se relua toată judecata din apel”.  

Primul complet de judecată al CAB tras la sorţi pentru judecata dosarului Publitrans era format din judecătorii Adina Adriana Radu şi Răduinea Alin Benone, iar completul cu care a fost schimbat era format din judecătorii Nicoleta Nolden şi Aurel Găitan. 

Cererea DNA de recuzare a judecătorilor Nicoleta Nolden şi Aurel Găitan de care vorbeşte Crin Bologa a fost admisă, iar judecătorii iniţiali, Adina Adriana Radu şi Răduinea Alin Benone, au revenit să continue judecata în dosarul Publitrans. Completul care a admis cererea era, așa cum am precizat mai sus, compus din judecătoarele Panioglu și Guluțanu. 

 „Lucrurile nu s-au terminat aici pentru că, imediat, înainte de a pronunţa soluţia în dosarul respectiv, unul dintre judecătorii din completul iniţial, înainte de a pronunţa hotărârea, a fost detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii”, a mai spus Bologa. 

Astfel, judecătorul Răduinea Alin Benone a fost detaşaat la CSM, pentru o perdioadă de trei ani, consecința detașării fiind că cercetarea judecătorească a fost reluată, după cum a relatat pe larg g4media.ro. 

În cazul detaşării judecătorului Răduinea, DNA a trimis la Secţia de Judecători a CSM o adresă oficială prin care a cerut ca detaşarea acestuia să înceteze, pentru ca magistratul să finalizeze dosarele aflate în prag de prescripţie. 

Acelaşi lucru a fost cerut şi de unul dintre membrii CSM de la acel moment, judecătoarea Andrea Chiş.  

„Chiar am formulat o cerere de revocare a detaşării şi a retrimiterii (n.r. judecătorului Răduinea Alin Benone) în completul de judecată. A formulat şi DNA aceeaşi solicitare, confirmându-mi dubiile pe care le aveam cu privire la detaşarea unui penalist că, într-adevăr, avea dosare pe rol. Că doar penaliştii au dosare pe rol. Eu ce întrebam era: are dosare în prag de prescripţie? Că asta ne interesa în special- dosare care să se reia şi să nu mai poată să ajungă la o soluţie pe fond. Aceste solicitări, solicitarea mea şi a DNA-ului nu au fost puse niciodată pe ordinea de zi a Secţiei de Judecători a CSM. Nu ştim de ce acest judecător penalist era necesar în acel moment pentru CSM. Nu a existat nicio transparenţă. Dacă mă întrebaţi ca membru (n.r. al CSM) nu ştiu ce a stat la baza detaşării unui anumit judecător pe anumită poziţie”, a precizat pentru Recorder fosta judecătoare Andrea Chiș.  

„Cert este că în acest dosar s-a numit un alt complet de judecată, a dus judecata la bun sfârşit şi s-a constatat că o mare parte din fapte, pentru câţiva dintre inculpaţi, s-au prescris”, a mai spus Bologa.  

 Sentințele definitive în dosarul Publitrans au fost pronunțată, în cele din urmă, de un al treila complet de magistrați (format din jduecătoarele Cristina Maria Cristea şi Cristina Grecu): 

Tudor Pendiuc, condamnat iniţial de Tribunalul Bucureşti la 8 ani de închisoare cu executare, a primit în 2023 patru ani cu executare prin decizia Curţii de Apel Bucureşti. Tudor Pendiuc a beneficiat de prescripție pentru acuzaţia de luare de mită, dar nu și pentru abuz în serviciu. 

Valentin Vişoiu- a primit şapte ani şi opt luni executare prin decizia Tribunalului Bucureşti din 2020, ulterior fiind achitat în 2023 de Curtea de Apel Bucureşti pe motiv că infracţiunile de spălare de bani sau complicitate la abuz în serviciu nu au existat în cazul său. Valentin Vişoiu a obţinut şi o soluție de încetare a procesului penal pentru dare de mită, pentru că a intervenit prescripția. 

 Un număr de opt decizii definitive de prescriere a faptelor au fost date în dosarul Publitrans care a numărat 13 inculpaţi.