Noaptea de 12 spre 13 ianuarie 1949. Partizanii lui Spiru Blănaru iau cu asalt Postul de Miliție din Teregova, reușind să-și elibereze doi camarazi care ar fi urmat să ajungă în anchetele Securității. La auzul exploziilor de grenadă, milițienii au sărit pe geam de frică

Anul 1949 debutează cu incidente fără precedent în Banatul montan, climatul devenind din ce în ce mai tensionat. În noaptea de 12 spre 13 ianuarie, partizanii lui Spiru Blănaru (retrași pe dealurile împădurite din jurul comunelor Domașnea și Teregova) s-au unit cu oamenii notarului public Gheorghe Ionescu și au luat cu asalt Postul de Miliție din centrul comunei Teregova, acesta fiind situat în chiar în incinta primăriei. 

Motivul a fost că doi partizani – Gheorghe Ionescu zis ”Ianosiga” și Moise Anculia zis ”Păsule” – căzuseră arestați și încă erau ținuți la post, urmând să ajungă curând în anchetele Securității, restul ortacilor temându-se că, supuși bătăilor și torturilor constante, ar putea trăda secretele grupării. Obiectivul loviturii a fost eliberarea celor doi. 

Potrivit mărturiilor, atacul începe după ora 22.30. Spiru Blănaru trage rafale de mitralieră în timp ce alți ortaci aruncă grenade și deschid focul cu pistoale-automate. Milițienii și paznicii o rup la fugă înspăimântați. Unii sar pe ferestre. Cu armele la ochi, Iacob Cimpoca și Martin Copăceanu zis ”Rică” intră în postul de Miliție și-și eliberează camarazii. La atac au participat Spiru Blănaru, Gheorghe Ionescu, Petru Anculia, Iacob Cimpoca, Martin Copăceanu, Tudor Roșeț, Nicolae Ghimboașe, Pavel Stoichescu, Gheorghe Smultea, Ianaș Grozăvescu, Vasile Vălușescu și Ghiță Ungureanu. 

A doua zi, la 14 ianuarie, figura se repetă în gara din Teregova – în ciuda faptului că localitatea e plină de trupe de Securitate și efective de Miliție, avocatul Cornel Costescu e eliberat după ce partizanii îi dezarmează pe cei doi milițieni care-l arestaseră. Costescu va rămâne ascuns până pe 5 martie, când va fi din nou arestat și de data aceasta va ajunge în anchetele Securității Timișoara, urmând ani grei de zeghe politică.  

Represiunea se accentuează imediat după lovitura de la postul de Miliție – sunt arestate familiile teregovenilor ce fugiseră în pădure și li se sigilează locuințele. Perchezițiile și raidurile securistice se înmulțesc, turnătoria atinge cote paroxistice. Schimbând mai multe sălașe, Blănaru și oamenii săi sunt convinși, potrivit mărturiilor păstrate, că se apropie un moment hotărâtor. Acesta va avea loc în ziua de 22 februarie, când partizanii se vor ciocni cu trupele de Securitate la Pietrele Albe (detalii AICI).

(Foto deschidere - domnul Corneliu Horescu Blănaru prezentând portretul tatălui, partizanul Spiru Blănaru / sursa: arhiva Podul.ro)