Scandalul Eximbank. Ilie Bolojan a sesizat Parchetul pentru suspiciuni de delapidare, dar procurorii tergiversează speța. Banca aruncă vina pentru creditele neperformante pe guvernele Ciucă și Ciolacu. Covrigarul răspunde agresiv, catalogând acuzațiile drept „o măgărie”

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri, într-un interviu pentru RFI, că a sesizat Parchetul în cazul Eximbank pentru suspiciuni de delapidare a banilor publici și că fiecare instituție trebuie să-și facă datoria. Este vorba despre o serie de credite devenite neperformante acordate mai multor companii. 

Joi, Exim Banca Românească a transmis un comunicat în care precizează că finanţarea unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galaţi, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air a venit după "aprobarea sau avizarea acestor facilităţi de către statul român", fiind evidentă trimiterea la creditele neperformante acordate în timpul guvernărilor foștilor premieri ai „stabilității” Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu. Comunicatul susține că respectivele credite neperfomante „nu sunt finanţări aprobate de conducerea băncii şi nu sunt parte a situaţiilor financiare, a expunerilor şi a indicatorilor financiari ai băncii". Mai exact, ca și în cazul Bancorex din moment ce au fost aprobate de către statul român, pierderile financiare vor fi, în final, suportate/acoperite din fonduri publice (taxele și impozitele colectate de la cetățeni). 

Fostul premier al României Marcel Ciolacu a răspuns agresiv acuzațiilor băncii, afirmâd că declarațiile entității financiare nu corespund cu realitatea și că atribuțiile premierului nu includ aprobarea finanțărilor. 

„Să mă avertizeze pe mine că ce? De ce i-a dat creditul? Premierul nu dă credite. Cum adică tu mă avertizezi pe mine pentru ceva ce ai inițiat tu? Eu sunt instrument bancar?”, a transmis pentru Digi24 fostul premier, care a catalogat afirmațiile băncii drept „o măgărie”. 

Redăm mai jos comunicatul integral al Exim Banca Românească:  

„În contextul materialelor aparute in mass‑media, Exim Banca Româneasca (fosta EximBank) face urmatoarele precizari: 

Facilități acordate, în numele și în contul statului român, unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air 

- Facilitățile acordate companiilor menționate reprezintă expuneri ale statului român. Ele nu sunt finanțări aprobate de conducerea băncii și nu sunt parte a situațiilor financiare, a expunerilor și a indicatorilor financiari ai băncii. 

- Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurări* (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul Romaniei,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. 

- Implicarea Exim Banca Romaneasca în aceste operațiuni se limitează strict la activitatea de agent și este gestionata de o structură organizatorică independentă, separată de activitățile specifice de bancă comercială universalaă conform Legii 96/2000 cu modificările și completările ulterioare. 

- Rolul acestei structuri se limiteaza strict la analiza tehnica a solicitarilor primite de la companii sau de la bancile finantatoare (in cazul garantiilor) si la transmiterea acestora catre autoritatile decidente pentru avizare/aprobare. 

- În cadrul analizei tehnice, se evidentiaza riscurile asociate fiecarei tranzactii, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piata/afacere, riscul de executare, riscul de garantie colaterala, cat si alte categorii de riscuri. Precizam ca in cazul tuturor expunerilor mentionate, toate aceste riscuri au fost evidentiate si reflectate in documentatiile intocmite, fara a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesionala solida si prudenta. 

- Conducerea bancii nu aproba aceste facilitati. 

- Din 30 septembrie 2025, Exim Banca Romaneasca nu mai acorda produse de finantare si garantare in numele si in contul statului, in prezent gestionand angajamentele aflate in derulare” 

*Comitetul interministerial invocat este înțesat, într-adevăr, cu numeroși membri ai guvernului, dar una din funcțiile de vicepreședinte este ocupată chiar de președintele Eximbank. RFI a scris pe larg pe această temă - AICI 

Scandalul legat de sediul băncii care plătește lunar o sumă obscenă către un privat care a închiriat imobilul, de fapt, de la stat. Precizările premierului Bolojan 

Ilie Bolojan a cerut, vara trecută, Ministerului de Finanţe să înceapă procedura de demitere și înlocuire a directorului Exim Banca Românească (fosta EximBank), Traian Halalai, după scandalul legat de chiria uriașă plătită unui privat pentru vila RA-APPS din șoseaua Kiseleff, unde își are sediul banca de stat. Ilie Bolojan a spus atunci că EximBank plătește o chirie lunară de 180.000 de euro către o firmă privată.  

Mai exact, vila care aparține RA-APPS a fost închiriată unui privat. Apoi, privatul a reînchiriat-o cu o sumă obscenă către EximBank. Concret, Exim Banca Românească (fosta EximBank) plătește privatului o chirie lunară de 180.000 de euro, în timp ce RA-APPS, care deține vila din Kiseleff, primeşte numai 60.000 de euro. 

Bolojan a afirmat că nu îl poate demite pe directorul Traian Halalai din cauza unor clauze contractuale semnate în trecut și că lucrurile în cazul acestuia s-au împotmolit la Parchet. Premierul a mai afirmat că, în mod normal, Halalai ar fi trebuit să fie de bună credință și să plece din proprie inițitivă, fără să oblige autoritatea politică să se îndrepte împotriva lui (realitatea e că premierul nu prea are pârghii să-l determine să plece).  

Traian Halalai, directorul Eximbank, are un salarviu de 28.000 euro pe lună. Vara trecută, în plin scandal legat de sediul băncii, șeful de la Eximbank era filmat într-un club din Saint-Tropez. AICI

Sediul băncii - versiunea nerușinată a băncii

„Reiterăm și reconfirmăm infomațiile transmise anterior potrivit cărora procesul de schimbare a sediului social s-a realizat cu deplină respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administrație și al Adunării Generale a Acționarilor. 

Negocierea și încheirea contractului de sublocatiune aferent noului sediu central al băncii s-a făcut, de asemenea, în condiții de legalitate și eficientă economică, termenii și condițiile esențiale ale contractului  fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de Administrație. 

Încheirea și derularea contractului de sublocatiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorități administrative, cât și judiciare (Curtea de Conturi, Direcția Națională Anticorupție etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii și nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecință.” Comuncatul băncii AICI integral 

Foto Jos: Palatul Kiseleff, actualul sediu al Eximbank, unde anterior a funcționat sediul central al ING. Imobilul are o suprafață de 3800 de metri pătrați. Mutarea în sediul din Kiseleff s-a produs în 2013, când în fruntea băncii se afla același Halalai

Creditele neperformante acordate de Eximbank

În decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei, scrie Economedia. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023.

În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei.

În 2024, Eximbank a creditat Electrocentrale Craiova cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment.

În septembrie, Ministerul Energiei a cerut Guvernului să aloce alte 350 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea activității Electrocentrale Craiova SA.

Eximbank a creditat cu peste 100 de milioane de lei și compania AEM SA, deținătoarea fabricii de contoare de consum de curent electric și gaze naturale din Timișoara.

Un alt credit cu semne de întrebare a fost acordat holdingului Grup Servicii Petroliere (GSP) deținut de magnatul Gabriel Comănescu.

În septembrie, GSP Offshore, principala companie din grupul lui Comănescu a intrat definitiv în insolvență, la solicitarea mai multor angajați neplătiți.

Una dintre soluțiile găsit de Gabriel Comănescu pentru plata datoriilor, inclusiv către buget, a fost să se împrumute de la băncile deținute de stat, 

O anchetă RISE Project din primăvara lui 2022, arăta că acesta tocmai ceruse un împrumut guvernamental de peste 46 de milioane de euro. Potrivit Rise, în anii precedenți, firmele lui Comănescu au mai primit de două ori pe atât, prin aceeași filieră: Eximbank, controlată de guvern prin Ministerul Finanțelor Publice.

În total, grupul lui Comănescu datora acum doi ani către Eximbank, potrivit anchetei menționate, aproape 450 de milioane de lei, dar beneficia și de garanții de stat de 353 de milioane de lei. De exemplu, în toamna lui 2021, solicitarea de credit era drept „ajutor de stat COVID–19”, fiind bifată totodată opțiunea de „credit pentru firme afectate de criză” în aplicația de la Eximbank.