Belgia se comportă într-un mod absurd cu refugiații ucraineni, refuzând azilul copiilor care s-au născut după începerea războiului, cu toate că oferă acest statut protectiv părinților / Cazul Yanei și al fiului ei, Semion


  • ACP
  • Feb 12, 2026 20:15
  • 162
Belgia se comportă într-un mod absurd cu refugiații ucraineni, refuzând azilul copiilor care s-au născut după începerea războiului, cu toate că oferă acest statut protectiv părinților / Cazul Yanei și al fiului ei, Semion

Copiilor ucraineni născuți după 24 februarie 2022 li se refuză din ce în ce mai des protecția temporară în Belgia, după ce au fost înăsprite de Guvernul belgian regulile de acordare a acestui statut pentru refugiații ucraineni, în anul 2025. În schimb, adulții ucraineni pot obține această protecție care este refuzată din ce în ce mai des copiilor lor născuți după 24 februarie 2022 pe motiv că "nu locuiau în Ucraina" înainte de începerea invaziei ruse.  

Iar copiii ucraineni care nu au primit protecție rămân fără asigurare medicală și riscă chiar deportarea din Belgia. Pentru a putea evita aceasta situație, familiile de refugiați ucraineni cu copii mai mici de 4 ani sunt nevoite să treacă printr-o procedură greoaie de reunificare a familiei. În cadrul acestei proceduri, părinții ucraineni sunt obligați, printre altele, să prezinte documente privind veniturile lor, deși adesea nu dispun de astfel de documente.  

Femeile ucrainene cu copii privați de asigurarea medicală și de documente spun că nu pot înțelege logica oficialilor belgieni.  

"Sunt foarte îngrijorată, mă aflu într-o stare permanentă de stres. Eram stresată și în Ucraina, dar aici sunt îngrijorată deoarece copilul meu nu are niciun fel de protecție", a spus pentru Radio Svoboda refugiata Yana Kholodna din Zaporojie. 

"Se pare că fiul meu nu are niciun fel de asigurare medicală, pentru că nu are documente. Nu știu ce să fac, cum să procedez în această situație. Se spune că copilul poate fi obligat să părăsească țara", a mai zis Yana. 

Originară din Zaporojie, Yana a povestit că nu a plecat în străinătate decât atunci când linia frontului s-a apropiat de regiunea unde locuia și au început bombardamentele, iar dronele rusești începuseră să survoleze orașul. Atunci, în 2025, Yana a plecat împreună cu fiul ei de 2 ani, Semion, în Belgia.  

Yana și fiul său

"Acolo nu este lumină, nu este căldură – oamenii stau fără lumină aproape 12 ore pe zi. În fiecare zi sunt bombardamente", a povestit Yana. 

"Copilul a început deja să înțeleagă ce înseamnă toate aceste alerte aeriene. Spunea 'mamă, hai pe hol', atunci când erau explozii. Totul este foarte înfricoșător", a continuat refugiata ucraineană. 

Ajunsă în Belgia, Yana a obținut protecție temporară până în anul 2027, cu drepturi egale cu cele ale cetățenilor belgieni, dar fiului ei, ce are acum trei ani, i-a fost refuzat acest statut pentru că nu locuia în Ucraina înainte de începerea războiului.  

Pentru a obține protecția statului belgian pentru fiul ei, Semion, trebuie îndeplinită procedura de reunificare familială, ce presupune ca Yana să prezinte autorităților belgiene documente privind veniturile sale, care să demonstreze că își poate întreține fiul.

"Sunt doar o tânără mamă care abia a sosit în Belgia și care nici măcar nu cunoaște limba. Nu pot să-mi găsesc un loc de muncă și să obțin venitul minim necesar", a zis Yana.

La depunerea documentelor, municipalitatea i-a comunicat că trebuie să câștige 2550 de euro pe lună, a relatat Yana. "Și nu-mi oferă altă soluție. Ori așa, ori deloc”, a continuat ucraineanca. 

"Nu înțeleg cu ce copilul meu este mai rău decât mine. De ce acest micuț merită un astfel de tratament? Am venit aici doar pentru el, ca să fie în siguranță", a zis Yana. 

"Dar se pare că, dacă el (la momentul izbucnirii războiului) nu exista, atunci nu i se acordă documente. Deci, nu ar fi trebuit să-l nasc? Cum se poate explica asta?", a adăugat refugiata ucraineană.

Cu toate acestea, ucraineanca nu renunță și strânge totuși un set de documente, în încercarea de a rămâne cu fiul ei în Belgia. Dar nu are prea mult timp la dispoziție pentru a strânge toate actele necesare, a le depune și a obține confirmarea depunerii cererii de legalizare a șederii, pentru că acest lucru se face în termen de 90 de zile "fără viză", de la data sosirii sale în UE. 

"Am venit acum aproape trei luni, așa că luna aceasta este ultima, spune refugiata. Și mi se spune că copilul poate părăsi țara! Sunt foarte îngrijorată!", a semnalat Yana. 

Copilul nu riscă să fie deportat până când este examinat dosarul lui de autoritățile belgiene, dar apoi totul va depinde de decizia oficialilor. Dacă reîntregirea familiei Yanei va fi respinsă oficial, în același document se va indica termenul în care Semen trebuie să părăsească țara.

Potrivit datelor serviciului de migrație, în Belgia trăiesc în prezent aproximativ 93.000 de refugiați ucraineni, deși, potrivit acestora, autoritățile belgiene evaluează extrem de strict solicitanții de azil și dacă aceștia îndeplinesc criteriile pentru protecție temporară. În primele 10 luni ale anului trecut, 2380 de ucraineni au primit refuzuri de protecție în Belgia. Unul din cele mai stricte criterii impuse refugiaților ucraineni în Belgia este acela de a fi avut reședința permanentă în Ucraina până la 24 februarie 2022. Pe baza acestei reguli, autoritățile refuză în mod regulat acordarea protecției temporare copiilor ucraineni cu vârsta sub 4 ani, născuți de mame refugiate după începerea invaziei rusești pe scară largă. (sursa: Curenttime.tv)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.