Ilie Bolojan o umilește public, din nou, pe Lia Savonea, explicându-i că a formulat greșit acțiunea de chemare în judecată împotriva Guvernului. „Nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul” / ÎCCJ a dat în judecată Executivul pentru așa-zisele salarii restante de peste două miliarde de euro ale magistraților

Premierul Ilie Bolojan i-a dat o replică usturătoare controversatei Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, precizând, într-un interviu pentru Digi24, că acțiunea de chemare în judecată a guvernului de către ÎCCJ, pentru „refuzul nejustificat” de a aloca banii pentru restanţele salariale câştigate de magistraţi în instanţă, este eronată, întrucât „nu Guvernul este responsabil pentru această situație”. 

„Nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul”, a explicat Bolojan.

„Guvernul a promovat un buget, acesta a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată...poate va fi dată ca și sentințele în zona de salarizare a magistraților, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României. Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui un proiect de lege și din nou în Parlament se modifică. O atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi o astfel de acțiune. Nu Guvernul este responsabil pentru această situație.  E o problemă de suportabilitate bugetară și socială ca atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin istoric din spate. România este într-o situație de criză. Personal, din punct de vedere moral, când ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gândești la anumite eșalonări”, a afirmat Ilie Bolojan.

Context amplu despre conflictul Savonea-Bolojan. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.

Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, vine în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Acțiunea introdusă de instanța supremă va fi judecată de Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, judecătoare din temuta gașcă „asunatLia”.

Lia Savonea cere emiterea de acte administrative și demersuri pentru alocarea bugetară pentru drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară, stabilirea unui termen de maxim 10 zile pentru plata restanțelor, dar și penalități de 2% pentru fiecare zi de întârziere și amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, aplicate premierului și ministrului de finanţe.

Instanța Supremă susține că prin neachitarea sumelor restante este afectat dreptul de proprietate al tuturor judecătorilor cu titluri executorii, că sunt încălcate principiile separației puterilor în stat și securității raporturilor juridice.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat anterior că, în ultimii ani, au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță formulate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza Legii salarizării care este neclară, interpretabilă.

Guvernele României au avut și încă mai au de plătit prin titluri executorii aproape 10 miliarde de lei, deci, aproximativ 2 miliarde de euro, diferențe salariale în sistemul de justiție. (Însăși Savonea a câștigat în instanță „drepturi salariale restante” de zeci de mii de euro, între 2-13 și 2017), după cum rezultă dintr-una din declarațiile sale de avere)

La această sumă se vor adăuga și drepturile câștigate în procesele care încă nu s-au terminat, precum și banii deja plătiți - peste 6 miliarde de lei.

Radio Europa Libera a realizat recent un material amplu pe tema drepturilor salariale restante câștigate de magistrați grație deciziilor altor magistrați, arătând că statul va trebui să plătească 10,6 miliarde de lei  din buget pentru diferențele de drepturi salariale câștigate definitiv de magistrați din 2018 încoace.

Și fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a criticat gestul magistraților de a-și da unii altora câștig de cauză în procesele care vizau recuperarea unor salarii restante:

„Din 2013 până în 2022, sumele de bani cheltuite de la bugetul public pentru sporurile pe care și le-au dat unii altora au fost de 1,13 miliarde de euro. Da, se ridică în 2024 la 1,4 miliarde. Salariile restante sunt, de fapt, salariile crescute cu sporuri.

Când e o acțiunie în justiție, în civil, dacă vă cer o sumă de bani, ai dreptul s-o ceri pe trei ani în urmă să ți se dea și pe toată viața, în caz de sporuri la salarii. Deci toți au cerut pe 3 ani în urmă și înainte. Și vreau să zic că de fapt sumele sunt foarte mari. E vorba de justiție, de sistemul judiciar care trebuie să aibă o etică și o morală, adică judecătorul care judecă viața oamenilor, situații care le schimbă viața. Nu știu de ce mai mult decât doctorii, care țin viața și moartea în mână câteodată. Deci totul e despre bani.”

Magistrații nu au câștigat în instanțe doar drepturile salariale restante. De-a lungul timpului și-au mărit veniturile adăugând tot felul de sporuri, indemnizații și drepturi, câștigate tot după decizia unor colegi de breaslă, mai arată Europa Liberă. 

„Magistrații au venituri foarte mari pentru a nu fi coruptibili. E un fel de taxă pe care românul trebuie să o plătească pentru ca magistrații să nu pună mâna. Dar toate acestea sunt inutile, pentru că justiția nu merge mai bine — merge mai prost”, opina jurnalista Andreea Pora într-un răspuns pentru Europa Liberă. 

„Ei centrează, ei dau cu capul. Este, până la urmă, o practică complet nedemocratică, dat fiind că acești oameni sunt în conflict de interese. Adică ei își măresc singuri salariile în instanță și intervin în politica economică a statului”, a adaugat ea, subliniind că „aceste procese privind drepturi salariale ale personalului din justiție ar trebui trimise să fie judecate în alte state europene.”