Anunțul președintelui Nicușor Dan de miercuri seară privind semnarea decretelor pentru noii șefi ai celor mai importante parchete din țară a determinat un val de critici extrem de virulente din partea unora dintre cei mai aprigi susținători ai candidaturii sale la Cotroceni în 2025.
Dincolo de opțiunea în sine a președintelui de a accepta propunerile ministrului PSD al Justiției pentru Parchetul General, în ciuda avizului negativ al CSM, a uimit însă și entuziasmul strident cu care liderul de la Cotroceni a considerat oportun să exprime decizia luată, ca și tonul arogant, infestat de infatuare al adresării, Nicușor Dan afirmând repetat că el este mult, mult mai bine informat decât orice alt critic de-ai săi (pe tema șefilor de parchete și, în general, pe orice legat de justiție. Doar că îl critică dur și oameni din interiorul sistemului, nu doar societatea civilă mai puțin informată, cum o consideră președintele). În ceea ce privește capacitatea sa de a nu pica sub anumite influențe, amintim implicarea lui ND inclusiv în controvesatele proteste de la Pungești, gestionate de la Moscova, și care au determinat plecarea companiei americane Chevron, situație care afectează dramatic în prezent securitatea României.
Cine sunt noii șefi ai parchetelor cheie ale României și ce reacții au avut doi foști ministri ai Justiției, un procuror cu greutate și un fost judecător
Așadar, Nicușor Dan a anunțat, miercuri seară, că a semnat decretele pentru numirea șefilor marilor parchete, după ce propunerile îi fuseseră înaintate marți de către ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Au fost numiți în funcții prin decret prezidențial:
Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României), aviz negativ din partea CSM;
Ioan-Viorel Cerbu - procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, aviz pozitiv unanim din partea CSM;
Codrin-Horațiu Miron - procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), aviz pozitiv unanim din partea CSM;
De asemenea, au fost numiți în funcții:
Marius Voineag - procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aviz negativ din partea CSM;
Marinela Mincă - procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, aviz negativ din partea CSM;
Marius-Ionel Ștefan - procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
Alex-Florin Florența - procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aviz negativ din partea CSM.
Doar candidatura lui Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT, a fost respinsă.
Ce a uimit cel mai tare a fost că Nicușor Dan a ținut chiar să laude activitatea viitoarei șefe a Parchetului General, Cristina Chiriac, șefă a DNA Iași.
„Am fost foarte fericit că doamna Chiriac de la DNA Iași candidează”, a afirmat Nicușor Dan, afirmând în continuare că „Am fost foarte suprins când am văzut atacurile la doamna Chiriac. Haideți să vă spun ce a făcut cu o echipă de 8-9 oameni la Iași. Avem trimiși în judecată președintele CJ Iași, primarul din Iași și președintele CJ Vaslui. Nu văd în altă parte din România unde se întâmplă”.
În ce privește cazul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, vă reamintim că acesta a fost prin în flagrant după ce a fost denunțat de socrul afacerist al unui alt pesedist din Vaslui, Eduard Popică, apropiat al fostului baron PSD de Vaslui. Popică este în prezent prefect al județului Vaslui. Socrul său este unul dintre marii abonați la contractele cu statul. PODUL a scris pe larg: Cine este denunțătorul șpăgarului Dumitru Buzatu: un rege al asfaltului, putred de bogat, abonat la contracte cu statul PSD. A fost suspect într-un caz de omor. Ginerele acestuia este deputatul PSD Eduard Popica / Denunțătorul mai are un ginere care este la pușcărie pentru că a vânat un om și apoi l-a ucis
Comentarii, reacții, analize
Fostul judecător Cristi Danileț a comentat după anunțul președintelui:
„Orice decizie cu privire la cariera magistraților trebuie să fie în afara subiectivismului. De aceea, politizarea nu are ce căuta aici.
Pentru asta e necesar ca o funcție din justiție să nu fie ocupată de cel care ni se pare cel mai bun, ci de cel care este cel mai adecvat, pe baza unor evaluări obiective.
Președintele țării nu poate avea păreri despre un procuror care să ocupe o funcție de conducere. Ci trebuie să aibă argumente factuale bazate pe meritele procurorului respectiv.
Or, meritele, adică evaluarea activității profesionale, sunt strict atributul CSM. A contrazice decizia CSM înseamnă să aduci contra-argumente puternice și credibile. Nu părerologii, postacii și comentatorii trebuie validați sau contraziși de Președinte în numirea procurorului de la vârful sistemului, ci... CSM. Că de aia avem un astfel de organism.”
Fostul ministru al Justiției Raluca Prună: Am votat cu Nicușor Dan. Am îndemnat public și nepublic pe mulți sa îl voteze. Regret. Trebuia sa îmi anulez votul. Pe justiție, Președintele nu pare ca știe ce face. La asta ma refer, ca la asta ma pricep. Restul o fi perfect și nu pricep eu. Noapte buna!
Fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion:
Numirile făcute astăzi de președintele Nicușor Dan la conducerea parchetelor reprezintă o mare greșeală.
Nu îl va costa doar pe dumnealui acest gest; din păcate, ne va afecta pe toți.
Nu îmi pot ascunde dezamăgirea. Am sperat până în ultima clipă că nu am înțeles corect mesajele transmise în mod repetat de președinte. Am crezut că există un plan solid, la care nu avem acces și care urma să prindă contur. Din păcate, semnalele erau clare: starea de fapt din justiție nu se va schimba substanțial nici în următorii ani.
Sigur, președintele a avut la dispoziție numeroase informații despre candidați și despre sistemul judiciar. Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă. Pe de altă parte, contează și modul în care sunt puse cap la cap aceste informații. Dreptul, deși este considerat „matematica științelor sociale”, nu este, totuși, matematică.
Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur. Astfel de avize au mai fost ignorate și în trecut, iar rezultatele nu au fost bune. Nu susțin că ar trebui să aibă valoare absolută, dar în acest caz erau întemeiate, iar numărul lor nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, lipsa avizelor pentru Marius Voineag și Alex Florența echivalează, în fapt, cu avize negative. Practic, președintele a avut mai multă încredere în pesedistul Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, decât în procurorii din CSM. Fac precizarea că, de-a lungul anilor, Secția pentru procurori din CSM a fost, în multe rânduri, mai principială și mai corectă decât Secția pentru judecători.
Să îi numești la conducerea Parchetului General și a DIICOT, chiar și în funcții de adjuncți, pe cei care au frânat lupta anticorupție și anchetele importante — pe cei care au practicat un non-combat vizibil „de la mare distanță” în parchetele pe care le-au condus — reprezintă o palmă dată propriului electorat. Mă număr și eu printre susținătorii care percep acest gest ca pe o lovitură puternică. Nu, criticile repetate formulate de Nicușor Dan la adresa celor doi nu au vizat doar lipsa unor poziționări publice privind SIIJ-ul conceput de Predoiu. Ele au fost, la momentul respectiv, pe bună dreptate, critici privind „managementul defectuos”, ceea ce înseamnă mult mai mult.
Este foarte deranjant și îngrijorător faptul că președintele pare să îi subestimeze pe cei care au legătură directă cu acest domeniu și care au văzut cu ochii lor cum a fost capturată justiția.
Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri. Informațiile primite de mine de la persoane din sistem, pe care le consider foarte relevante, m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General. În plus, Voineag o va domina — este mai abil, are o experiență diferită și o anvergură mai mare. În continuare consider că nu a procedat corect în dosarul privind violul săvârșit de episcopul de Huși. De asemenea, consider că apropierea sa de SRI Iași este prea mare.
Nu a rezultat din explicațiile președintelui de ce, totuși, i-a numit adjuncți la PICCJ și DIICOT pe Voineag și Florența, mai ales în contextul în care i-a criticat în mod repetat. Argumentul că, din poziția de adjunct, nu pot conduce efectiv instituțiile și nu pot face suficient rău nu este convingător. Problema nu este doar să nu facă rău, ci să facă bine. Or, există numeroase indicii că acești oameni au practicat non-combatul. Au tras frâna de mână și nu au făcut ceea ce trebuia.
Corectă respingerea candidaturii lui Grigore Julien Iacobici, dar și numirea procurorului-șef DIICOT. În cazul acestuia din urmă, semnalele indică faptul că este profesionist, un om serios, cu o prestație bună la interviuri. Nu există critici concrete care să i se poată aduce, în afară de faptul că este propus de un pesedist — iar acest lucru, singur, nu este suficient. Personal, mi-a plăcut mai mult prezentarea doamnei procuror Ioana Albani și cred că ar fi fost o opțiune mai potrivită pentru această funcție, dar nu pot formula argumente solide împotriva domnului Codrin-Horațiu Miron.
Una peste alta, începând de astăzi nu mă mai pot considera, așa cum am făcut-o timp de peste 10 ani, un susținător al președintelui Nicușor Dan. Semnarea acestor decrete mă distanțează de omul politic Nicușor Dan. Nu pot și nu vreau să îmi disimulez dezamăgirea. Sigur, e o picătură într-un ocean, irelevantă electoral, dar și oceanele sunt făcute din picături.
Sunt convins că a făcut o mare greșeală. Sunt convins că unele personaje toxice, dar foarte abile, au, din păcate, prea multă influență asupra președintelui. Rămâne doar susținerea politică la nivel de partid — mult mai rece și mai puțin consistentă. Și speranța, poate naivă, că timpul îi va da dreptate lui Nicușor Dan, iar eu voi mai învăța încă o lecție. Vom vedea…
Procurorul Claudiu Sandu, vicepreședinte al CSM (secția pentru procurori):
„DEZAMĂGIREA
M-am uitat la conferința președintelui României.
Departe de mine de a critica manifestarea de voința a alesului poporului.
Altceva m-a șocat.
A spus ca a fost o procedură liberă și procurorii au refuzat să se înscrie.
Eu i-am spus, cand am fost invitat pe Cotroceni pentru consultări, ca procurorii știu ca decizia este politica si, daca dorește o competiție reală, ar trebui sa transmită un mesaj care sa dea încredere participanților ca au o șansă.
Nu a venit un asemenea mesaj.
Acum spune ca procurorii au refuzat sa se înscrie la o competiție liberă.
Oare este vreun om normal la cap care sa creadă ca a fost o competiție?
A spus președintele ca exista multe informații in spațiul public dar nu există probe.
Hmmm.
Oare ce înțelege prin probe?
Oare faptul ca unii magistrati si-au riscat cariera si chiar viata pentru a devoala modul de schimbare a completelor in cauzele cu miză nu este o proba?
Sau este necesar ca inculpatul să recunoască fapta săvârșită; altfel nu sunt probe.
Faptul ca au fost distruse carierele si viețile unor oameni onesti și curajoși cum este Camelia Bogdan, Cristi Danileț si mulți alții, unii câștigându-și dreptatea doar în fața insțantelor europene, nu este o proba suficientă?
Am încercat, in calitate de membru CSM sa îmi fac treaba cu toată responsabilitatea si cu toată priceperea pe care aproape 25 de ani de cariera mi le dau.
Toti cei 5 am facut maximul pentru a evalua candidații.
Dar se pare ca este degeaba.
Decizia este exclusiv politică.
Pentru cei care mai credeați ca România este un stat de drept, astazi aveți o proba contrara.
În realitate există o singură putere.
Puterea politică.
Care nu lucrează în nici un caz pentru cetățeanul cinstit.
Puterea politica este imuna. Își asigura imunitate si clamează ca își asuma deciziile.
In realitate câți politicieni ați văzut sa plătească in ultimii ani pentru deciziile luate?
Dar câți magistrati ați văzut plătind pentru curajul de a ancheta persoane protejate politic? Sau de a condamna asemenea persoane?
Politicienii au scos magistrații tapi ispasitori pentru nenorocirile din țară.
Acum râd si se relaxează la umbra imunității.
Trebuie sa acceptam realitatea. Mergem înainte.”
Foto jos: Claudiu Sandu
Redăm și reacția la cald a Elenei Calistru, activist civic și co-fondatoare și președintă a asociației Funky Citizens, care a comentat nu atât numirile făcute de Nicușor Dan, ci tonul ales de președinte pentru a-și transmite, ton pe care l-a găsit drept „cvasi-arțăgos” (nu știm cât este de relevant în acest context, însă menționăm și faptul că, până de curând, Elena Calistru a fost partnera lui Radu Burnete, unul dintre cei mai influenți consilieri ai președintelui Dan):
„Dezamăgiri legate de oameni eu nu mai am de multă vreme, pentru că am învățat că oamenii sunt capabili de mizerii nemărginite, indiferent de cât de inteligenți sau buni ar fi. Că sunt oameni.
Dar sunt dezamăgită de modul cvasi-arțăgos în care Președintele României alege nu doar să își explice o alegere, ci să ia la rost pe cine a ridicat niște întrebări legitime despre calitatea unora dintre propuneri. Bine, înțeleg, are de 100 de ori mai multe informații decât noi. Bine, înțeleg, are el un plan, s-a documentat, are o strategie etc. Băi, dar cum ajungi de la fața aia șocată de după discuțiile cu magistrații din iarnă la această nouă stare în care găsești justificări pentru orice?
Poate nu înțeleg eu, poate timpul îi va da dreptate. Dar să ai genul ăsta de atitudine în care aproape cerți pe oricine a îndrăznit să critice starea din justiție sau alegerile pentru pozițiile cheie (de care, apropo, depinde starea justiției, mult), nu face decât să aducă noi motive de jubilație pentru cei ce vor doar protejarea status quo-ului. Și noi motive pentru care mulți oameni din sistem, ăia de trebuiau "să aibă curajul să își depună dosarul de candidatură", vor avea și mai puține speranțe.
Da, aș fi așteptat mai puține referințe la Falcone și mai multe asigurări că Președintele înțelege cu adevărat care sunt îngrijorările unor oameni care chiar se uită de multă vreme la ce se întâmplă în justiție.
Altfel, îmi revine în minte ceva ce a zis cineva curajos cu adevărat: dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată. Probabil acel "acum" a devenit deja "atunci".”