Clemență revoltătoare față de politicienii cu datorii uriașe la stat. Curtea de Apel București a decis să anuleze aproape jumătate din datoria de peste 50 de milioane de euro a primarului PSD Robert Negoiță către ANAF!

O instanță a Curții de Apel București i-a dat câștig de cauză lui Robert Negoiță, primarul de la Sectorul 3, într-un proces cu ANAF, hotărând anularea unei datorii a acestuia către fisc de peste 105 milioane de lei, scrie agenția Mediafax. Decizia de impunere data din anul 2009, fiind vorba despre o parte din celebra datorie de peste 50 de milioane de euro a primarului Sectorului 3. 

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, dar pare să fie în spiritul clemenței față de infractorii economici și politicienii corupți pe care actuala conducere a Curții de Apel, apropiată sau chiar subordonată Liei Savonea, le-ar fi sugerat-o instanțelor de judecată, potrivit dezvăluirilor din documentarul Recorder, dezvăluiri întărite apoi public și de către judecătoarea Raluca Moroșanu. VEZI video la finalul textului!

Completul contencios administrativ şi fiscal de la Curtea de Apel București a anulat parțial decizia de soluționare a contestației nr. 334 din 17 noiembrie 2021. Au fost desființate și decizia de impunere nr. 867213 din 2 decembrie 2009 și raportul de inspecție fiscală nr. 867185 din 27 noiembrie 2009.

Suma anulată prin hotărârea din 18 mai 2026 este de 105.429.067 lei. Din aceasta, TVA-ul reprezintă 70.880.548 lei, iar majorările de întârziere aferente TVA se ridică la 34.548.519 lei.

„Admite cererea de chemare în judecată. Anulează în parte decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 şi raportul de inspecţie fiscală 867185/27.11.2009, respectiv în ceea ce priveşte suma de 105.429.067 lei (reprezentând TVA în cuantum de 70.880.548 lei şi majorări de întârziere TVA în cuantum de 34.548.519 lei). Ia act că reclamantul îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată astăzi, 18.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minută.

Litigiul dintre Robert Negoiță și ANAF datează din 2009, când autoritățile fiscale au emis raportul de inspecție și decizia de impunere contestate. Suma pe care Fiscul o imputa lui Robert Negoiță se ridica la peste 50 de milioane de euro.

De altfel, datoria apare și în cea mai recentă declarație de avere a lui Robert Negoiță, din iunie 2025, publicată pe site-ul Primăriei Sector 3. În document, Negoiță a indicat că datoria care datează din 2009 către ANAF se ridică la 274.579.273 lei (aproape 55 de milioane de euro).

De unde provine datoria?

Datoria are legătură cu tranzacții imobiliare realizate de Robert Negoiță în anii 2000, înainte de a intrat în politică, în perioada de creștere a pieței imobiliare.

ANAF a verificat tranzacții imobiliare făcute în perioada 2006–2008 și a stabilit că acestea intrau în sfera TVA.

Mai exact, Robert Negoiță a vândut imobile ca persoană fizică, însă Fiscul a considerat că, prin amploarea și repetarea tranzacțiilor, activitatea nu mai era una ocazională, ci avea caracter economic. Într-o astfel de interpretare fiscală, persoana care face tranzacțiile poate fi tratată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, chiar dacă vânzările sunt făcute formal ca persoană fizică.

Pe această bază, ANAF a calculat TVA de plată și majorări/penalități aferente. (Fiscul a stabilit atunci obligații de peste 120 de milioane de lei, reprezentând TVA și accesorii fiscale. Suma stabilită inițial de ANAF a crescut de-a lungul anilor prin acumularea de accesorii fiscale: dobânzi, penalități și majorări de întârziere)

Dezvăluirile și avertismentele Ralucăi Moroșanu (judecător la Curtea de Apel)

Întrebată în cadrul unui interviu pentru Recorder dacă „simte” că actuala conducere a instanței „își dorește judecători indulgenți cu inculpații”, Raluca Moroșanu a răspuns fără ezitare: 

„Nu simt, știu. Știu că își dorește colegi indulgenți cu inculpații. Pentru că ni se tot spune, inclusiv am avut seminare de formare profesională în care ni se tot spune că trebuie să fim oameni. Doamna Arsenie așa, că trebuie să fim oameni, să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”.

„Am avut, de exemplu, un seminar cu tema evaziunea fiscală, unde a fost adus pentru a ține seminarul o doamnă avocat, profesor universitar, e adevărat, adică am și eu cărțile dumneaei la birou, le citesc, deci nu despre asta este vorba, numai că în cele două zile de seminar cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații pentru evaziune fiscală”, a continuat judeătoarea.

Moroșanu susține că șefa Curții de Apel București „a venit personal” să le spună magistraților de la seminar „că ar trebui să se găsească alte alternative la penal” în dosarele de evaziune fiscală.

„Doamna Arsenie a venit personal să ne spună în cadrul acestui seminar că evaziunea fiscală de fapt nu prea există așa, în general, și că ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alte alternative la penal, că marea majoritate ar trebui să ajungă în civil, și nu în penal, mă rog, contencios probabil, și că răspunderea administratorilor unor societăți ar trebui să fie de ordin civil, nu de ordin penal, în cazul acestei fapte”, a mai arătat Raluca Moroșanu.

Precizările judecătoarei Moroșanu