Firma care a realizat controversata reabilitare a Castrului Arutela este abonată la contracte cu statul de peste 17 ani. Aceeași companie a „renovat” și Amfiteatrul de la Ulpia Traiana, transformându-l într-un soi de „plăcintă-stadion”. Și această lucrare a fost puternic criticată

Lucrările de reabilitare a Castrului Arutela, sit UNESCO de lângă Călimănești, județul Vâlcea, au fost realizate de Euras SRL, o companie din Satu Mare abonată la contracte cu statul, scrie publicația PressOne.

Contractul pentru Castrul Arutela i-a fost atribuit de Primăria Călimănești, Vâlcea,  în mod direct, fără licitație publică. 

Context. Versiunea reabilitată cu fonduri din PNRR a Castrului a stârnit un val de ironii usturătoare și critici dure în mediul on-line, publicul ridiculizând rezultatul final cu care s-a împăunat Ministerul Culturii:  „Arată ca un c*r, iar ați furat sau ați dat unui prost lucrarea?” / „Ați pus și termopane?” / „Fudulilor! L-ați făcut mai frumos decât l-au construit romani!”. PODUL a scris pe larg AICI

Începând cu 2009, firma a câștigat – direct sau în asociere cu alte companii – contracte publice în valoare de peste 600 de milioane de euro pentru restaurarea unor monumente istorice și pentru lucrări de construcție.

Euras SRL este deținută de Mircea Gheorghe Lețiu, un afacerist local legat ombilical de Biserica Ortodoxă Română și de Episcopia Maramureșului și Sătmarului.

Compania a realizat în trecut și alte lucrări care au ajuns în centrul unor controverse publice, pe fondul degradărilor apărute la scurt timp după finalizare, sau al aspectului final al acestora.

În plus, Euras SRL s-a ocupat și de lucrările de restaurare recent finalizate la Amfiteatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lucrare obținută ca lider de asociere și finanțată cu 15 milioane de lei din fonduri europene.

Și reabilitarea Amfiteatrului de la Sarmizegetusa a fost criticată în spațiul public pentru că arată ca un „stadion”, cu tribune metalice și bănci din lemn.  Dezvăluirile PressOne pot fi citit integral AICI

Ce spunea CJ Hunedoara, la începutul lunii august, 2025, despre reabilitarea executată de Euras SRL: „Restaurat printr-un proiect derulat de Consiliul Județean Hunedoara, cu o investiție de peste 22 de milioane de lei, susținută din fonduri europene și din bugetul județului, amfiteatrul și-a recăpătat frumusețea și este din nou pregătit să primească vizitatori.

Lucrările au inclus:

▪️ reconstrucția Podiumului, a primului nivel de tribune și a tribunei oficialităților;

▪️ reamenajarea arenei și consolidarea zidurilor istorice;

▪️ refacerea elementelor de acces și realizarea unui sistem modern de protecție împotriva apelor pluviale.”

Amfiteatrul, înainte și după renovare:

Reacția publicului la renovarea de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa:

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (nume complet: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 kilometri de Sarmizegetusa Regia, capitala anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian, între anii 108–110. Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa Dacica a fost fondată prin defalcarea veteranilor. Orașul ar fi fost fondat din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus.

Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. 

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este cel mai impunător edificiu al complexului. A fost construit în prima jumătate a secolului al II-lea. În incinta lui aveau loc lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru, declamații și alte manifestații publice. 

La o capacitate de aproximativ 5000 de persoane, băncile erau de două feluri: cele pietruite, din apropierea scenei, rezervate persoanelor importante, și cele de sus, de lemn, rezervate spectatorilor de rând. Conform inscripției unei bănci păstrate în muzeu, demnitarii aveau locuri rezervate. În mijlocul amfiteatrului era o cameră subterană, din care a fost recuperată o tablă de marmură, dedicată zeiței Nemesis de către C. Valerius Maximus pecurarius, furnizor de animale.

Castrul Arutela – înscris în patrimoniul mondial UNESCO – se află la câteva sute de metri de Mănăstirea Cozia, pe malul stâng al Oltului. A fost ridicat în anul 138, d.Hr, în timpul împăratului Hadrian, pentru o unitate de arcași orientali care păzea drumul și trecerea prin defileu.  Poziția nu fusese aleasă întâmplător. Garnizoana supraveghea una dintre cele mai importante căi de trecere prin Carpați și drumul militar care lega fortificațiile de pe Limes Alutanus*. Este unul dintre cele mai importante fortificații romane de pe Valea Oltului.

Limes Alutanus a fost o linie de fortificaţii realizată de romani de-a lungul Oltului şi care avea rolul de apărare a provinciei Dacia de atacul popoarelor barbare. Linia de fortificaţii cuprindea castrele Sucidava (Vedea – Izlaz), Romula, Acidava (Enoşeşti – Olt), Rusidava (Momoteşti – Drăgăşani), Pons Aluti (Ioneşti – Govora), Buridava (Stolniceni – Râureni), Castra Traiana (Sâmbotin – Dăeşti), Arutela (Păuşa), Praetorium I şi II (Copăceni şi Racoviţa), Pons Vetus (Câineni) şi Caput Stenarum (Boiţa, judeţul Sibiu). Alături de castrele ce urmau firul Oltului, la est de masivul Cozia, romanii au mai construit castre la Rădăcineşti, Perişani şi Titeşti.

Reabilitarea Castrului Arutela a costat aproximativ 12 milioane de lei, bani din PNRR.

CITEȘTE ȘI: Ironii usturătoare și critici dure la adresa felului în care a fost reabilitat Castrul Arutela, construcție din vremea împăratului roman Hadrian. „Arată ca un c*r, iar ați furat sau ați dat unui prost lucrarea?” / „Ați pus și termopane?” / „Fudulilor! L-ați făcut mai frumos decât l-au construit romani!”

Foto jos, înainte și după reabilitare: