A trăda sau a nu trăda Coranul. Ayatollahul de la Teheran îl sfidează pe Profet mai ceva ca infidelii

Iranienii trăiesc într-un univers paralel, cel al dezinformării

Precum odată teribilul Saddam se autointitula Stăpânul Păcii și al Războiului, la fel și conducătorul Republicii Islamice Iran – Ayatollahul Khamenei – pare a se considera Stăpânul Adevărului.Deși Coranul afirmă cu subiect și predicat că aceia care mint și înșală vor arde veșnic în flăcările iadului, supremul cleric islamist nu ezită să întrețină și să consolideze una dintre cele mai complexe și sofisticate mașinării de propagandă din istoria omenirii. Pe plan intern, iranienilor trebuie să li se explice că trăiesc ca în 1001 de nopți și că nu necesită altă binecuvântare decât cea a laptelui și a mierii care curg de la robinetele Ayatollahului. Pe plan internațional, Khamenei se confruntă de-a dreptul cu Satana, care evident că își are sălașul la Ierusalim, dar care și-a aflat un bârlog și la Washington, și care trebuie înfierat și combătut cu orice preț, chiar și cu acela terifiant al unui război nuclear.

Ce îl învață Coranul pe Ayatollah

O, credinciosule! Teme-te de Allah și fii întocmai cu aceia care sunt purtători ai adevărului atât în vorbă, cât și în faptă. Astfel îi învață Coranul (9:119) pe fidelii săi. A spune adevărul și a fi de încredere sunt printre cele mai mari virtuți pe care le poate vădi musulmanul. Minciuna duce la corupție, la înșelăciune și, în cele din urmă, la moarte. Mohamed, încă înainte de a-i fi oferită misiunea de ultim profet al lui Allah (fapt care s-ar fi petrecut în anul 622, când avea 40 de ani) era numit Al Amin, adică Cel Sincer. Iată ce îi îndeamnă Profetul pe discipolii săi într-una dintre hadisele (ziceri, citate) consemnate de Muslim: Trebuie să fii adeptul adevărului, căci adevărul duce la dreptate și dreptatea duce în Paradis. Un om va continua să spună adevărul și să se străduie în numele adevărului până ce Allah îl va confirma ca purtător de adevăr (sidik). Ferește-te să spui minciuni, pentru că minciuna duce la imoralitate și aceasta te zvârle direct în flăcările iadului. Un om va continua să spună minciuni și va persevera în minciună până ce Allah îl va lepăda ca mincinos. Islamul respinge minciuna în toate formele ei și iubește în mod absolut adevărul, ca orice religie. Să amintim doar creștinescul Adevărul vă va face liberi (Ioan, 8:32). Dar ca și în orice altă religie, și în islamism de multe ori cei care sunt chemați să reprezinte adevărul sunt parcă primii care îl ignoră și îl contaminează cu interesele lor și, în cele din urmă, îl compromit. În cazul prezentului comentariu, facem referire la clasa politico-clericală de la Teheran.

Ce învață Ayatollahul pe restul lumii

Pentru că, într-adevăr, Ayatollahul Iranului, din stelara sa poziție de conducător suprem, pare a avea un dispreț la fel de suprem pentru slujirea adevărului și răspândirea acestuia. Și ceea ce este de-a dreptul uluitor este că el, urmașul Profetului și purtătorul de cuvânt al acestuia, nu pare a se teme deloc de perspectiva de a fi înghițit pentru eternitate de flăcările gheenei. Înainte de a descrie aparatul de represiune prin propagandă al Teheranului, să consemnăm câteva dintre perlele de înțelepciune ale mai mult sau mai puțin veneratului Ali Khamenei (foto sus, ca mască grotescă, alături de marioneta sa fundamentalistă Hassan Rohani) privind locul și rolul Iranului în lume: Vestitorii și pionierii ostilității ireconciliabile împotriva Iranului au fost dintotdeauna cei ce guvernează America și apendicele lor sionist din Orientul Mijlociu.; Americanii insistă să ne așezăm la masa negocierilor. Dar, dacă o vom face, propaganda lor va susține că Iranul se predă.; Suspectăm la modul cel mai serios că americanii și israelienii sunt făptuitorii celor mai oribile acte de terorism, pentru că este exclus ca aceia care, spre exemplu, decapitează cetățeni americani ar putea fi musulmani.; Chiar de la începuturile Revoluției Islamice, americanii au făcut din ambasada lor un fief pentru planificarea conspirațiilor, ceea ce a determinat studenții noștri să ia ambasada cu asalt și să o ocupe. (...) Dacă s-ar scrie o carte despre crimele Statelor Unite, aceasta ar fi infinit de groasă.; Singura cale prin care putem confrunta dușmanul sionist este continuarea și consolidarea rezistenței prin Jihad (războiul sfânt).; Până acum am reușit să previn aprinderea unui foc în această regiune, un foc devastator care ar fi greu de stins... dar întreaga lume trebuie să știe că această foarte mare primejdie este cât se poate de actuală.

The Game of Trolls

Manipularea epocală cu focarul de răspândire în chiar vârful puterii politico-religioase de la Teheran – un mix letal de cenzură, răstălmăcire, propagandă pură, politică și religioasă, și intoxicare prin fake news – nu ar fi posibilă fără două instrumente esențiale ale puterii: teroarea, de a cărei responsabilitate se achită cu succes temuta Gardă Revoluționară (foto), și infrastructura tehnico-umană, cum spuneam, de o redutabilitate remarcabilă în cazul Iranului. Cu aportul tehnic inestimabil al firmelor Nokia și Siemens – care n-au avut grețuri să încaseze țechinii fundamentaliștilor șiiți de la Teheran – guvernul iranian a creat, se pare, cea mai sofisticată platformă de cenzură din lume. Tot cu tehnologie occidentală performantă funcționează și neverosimila poliție cibernetică, FATA, o unitate guvernamentală fondată în 2011, cu scopul declarat de a controla ce site-uri să li se permită iranienilor să viziteze, pentru a preveni spionajul și pentru a proteja publicul de materiale imorale. Acest lucru în contextul, se explică (și se acuză!) oficial mai departe, în care Statele Unite întrețin un război nevăzut împotriva Iranului, respectiv îi abordează online pe iranieni și îi incită să-și conteste și să-și răstoarne conducătorii. De asemenea, în Iran există o singură agenție de știri – IRIB (ca un veritabil Minister al Adevărului) – care controlează orice știre care se distribuie în Iran ori care se distribuie în lume dinspre Iran. Dar cel mai orwellian capitol în toată această veritabilă operațiune de spălare pe creier este fenomenalul Fenomen Basij. Basij-ii sunt susținători voluntari ai guvernului islamic, care au misiunea de a sprijini legea și ordinea în Iran, prin implementarea ideologiei și valorilor islamice și prin înfruntarea asaltului perfid al culturii occidentale și să sprijine astfel, ca unitate paramilitară (!), Garda Revoluționară Iraniană (GRI) împotriva amenințărilor din exterior. Basij-ii – sau troli cum, mai nou, li s-ar spune pe la noi – sunt recrutați și instruiți chiar de GRI pentru a fi capabili să intervină eficient în toate formele de comunicare și media, inclusiv rețele sociale, televiziune, radio, media tipărită și internet. Este vorba despre nu mai puțin de 21 000 de astfel de luptători cibernetici loiali Ayatollahului, iar Garda are în construcție propriul spinternet cu 10 000 de bloguri pe care să le pună la dispoziția armatei sale de troli.

Quid prodest?

Pentru cei care ar avea curiozitatea de a spicui titluri din presa națională iraniană recentă, se detașează cam următoarele teme: o retrospectivă a războiului irakiano-iranian (între 1980 și 1988) și care s-a încheiat, dacă putem îndrăzni să comentăm sportiv, mai mult sau mai puțin la egalitate (cu pierderi, de ambele părți, de câte 500 000 de oameni și de câte peste 500 de miliarde de dolari), dar pe care propaganda de la Teheran îl omagiază ca pe o victorie strălucită a Iranului – sub sloganul remanent Iranul învinge întotdeauna! – din care americanii și sioniștii ar trebui să învețe să nu se pună cu acest glorios popor; se mai vorbește (evident, fără un solid fundament real) despre progresul științific și tehnologic al Iranului în era post-dolarului; se mai arată cu degetul cum Vestul liberal se prăbușește – o dovadă în acest sens fiind gherilele scăpate de sub control ale vestelor galbene din Franța –, asta în timp ce, de bună seamă, sistemul iranian prosperă; și se mai arată (ridicol!) cum Iranul face ordine în zona sa hegemonică și cum, pentru că au înțeles acest lucru (și pentru că se tem de forța și mânia justiției divino-iraniene), americanii se retrag din Siria. O sumedenie de baliverne (clocite din amestecuri barbare de jumătăți de adevăr și fantasmagorii bine cântărite) pe care probabil nu le cred nici trolii care se agită să le răspândească. Atunci, cui îi folosește acest circ ieftin (dar, în fapt, extrem de scump)? Probabil doar ideii de dictatură și foloaselor acesteia.

Citește și: Fake News - Un fel de a nu fi