Caracatița CNMR. Rețeaua de colaborări condusă de Alexandru Cumpănașu, abonată la bani publici

Alexandru Cumpănașu, omul abonat la bani publici de la Ministerul de Interne care candidează la prezidențiale cățărându-se pe tragedia de la Caracal, și-a construit în ultimii ani o rețea de colaborări în cadrul Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).

Concret, Cumpănașu a ajuns în atenția opiniei publice prin intermediul a două ONG-uri abonate la bani publici: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).

Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei a primit în 2009 de la Ministerul de Interne suma de 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) cu destinaţia „Dezvoltarea si consolidarea Centrului National de Integritate”, scrie G4Media. În 2016, Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul de Interne, sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ONG-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru.

În 2013, însuși Liviu Dragnea, ca ministru al Dezvoltării și vicepremier, lansa împreună cu asociația lui Cumpănașu proiectul „Politici anticorupţie pentru cetăţean, într-o administraţie responsabilă” (PCAR), după cum arată o știre Agerpres de la acel moment.

Ca ONG-ist cu legături puternice în Poliție și Ministerul de Interne, Cumpănașu a avut permanent intrare liberă la premierii instalați de PSD: el s-a întâlnit atât cu Viorica Dăncilă, cât și cu Sorin Grindeanu.

Cumpănașu, el a strâns sub conducerea lui, în Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), zeci de instituții, asociații, sindicate, universități ori patronate.

Printre cei care îl susțin pe Cumpănașu, aducându-și organizațiile sub umbrela Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României, se numără Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul UBB Cluj, precum și rectorii celor mai mari universități din țară, reuniți în două instituții distincte: Consiliul Național al Rectorilor și Consorțiul Universitaria.

Sindicatele sunt și ele reprezentate în organizația lui Cumpănașu: Confederația Sindicală Națională MERIDIAN (condus de Ion Popescu), Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI, condusă de Simion Hăncescu), Federația Națională Sindicală ALMA MATER (condusă de Anton Hadăr), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” (condusă de Marius Nistor). Federația Polițiștilor Sed Lex.

Și unele patronate sunt prezente în coaliția lui Cumpănașu: Patronatul Român din Cercetare si Proiectare, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Federația Patronatelor din Turism și Servicii.

Totodată, din Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României fac parte Asociaţia Municipiilor din România (condusă de Robert Negoiță – PSD), Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (condusă de Marian Oprișan – PSD) și Asociația Comunelor din România – Filiala Constanţa (condusă de Mariana Gâju – PSD).

Recent, doar consorțiul universitar „Academica Plus”, în cadrul căruia au calitatea de membru zece universități, și-a anunțat retragerea din cadrul CNMR. Decizia a fost salutată și de politologul Radu Carp care a scris pe pagina sa de Facebook că: “Salut decizia universităților de a se retrage din CNMR. Nu am fost întrebați dacă am vrea să fim membri. Nu am înțeles niciodată existența unui mega – ONG care este de fapt o persoană fizică – Alexandru Cumpănașu”.