PR pe vreme de ciumă

Epidemia de coronavirus se dovedește o ocazie ideală pentru liderii socialiști de la Chișinău de a ieși în față. De a rămâne în față, mai bine zis.

La un prim semn al lor televiziunile și portalurile de știri sar să-i filmeze și să le distribuie mesajele. Ei dețin informația de ultimă oră, pe care o filtrează sau o îngroașă după cum le e voia. Cetățenii trebuie să se simtă mai în siguranță sau, dimpotrivă, cu totul disperați, în funcție de cât de grav și amenințător este tonul pe care îl folosește Igor Dodon în conferințele de presă, pe tema coronavirusului, sau cât de sus și-a ridicat o sprânceană Ion Chicu, vorbind pe aceeași temă.

Ei sunt oamenii momentului. Ei și-au arogat dreptul de a constata cât de bună a fost prestația lor și a autorităților sanitare, și cât de iresponsabile s-au dovedit unele dintre persoanele care au contractat virusul.

Lumea fiind îngrijorată de veștile cu noi îmbolnăviri, din republică, și cu noi decese, de peste hotare, este în imposibilitatea de a se concentra pe treburile ei cotidiene și stă țintuită cu ochii la ecrane. Forțată să rămână acasă, ca urmare a restricțiilor de circulație ce i s-au impus, crează procente de audiență mai ceva ca înaintea unui scrutin decisiv, din categoria „acum ori niciodată”. Acum atmosfera este și mai încordată, e despre viață și moarte. E una din acele stări psihologice când indivizii nu-și mai aparțin în totalitate și se lasă dominați de diverse instincte, devenind ușor de manipulat.

Par victimele perfecte pentru guvernanții moldoveni, care n-au nicio reținere să le speculeze spaima, livrându-le doze mici de informații și doze cabaline de emoție prin care se pun pe sine într-o lumină favorabilă. Mesajele directe sau subliminale, transmise de aceștia de la cele mai înalte tribune sunt cele dintotdeauna: că tot ce e bun li se datorează, iar tot ce eșuează este din cauza forței implacabile a destinului, căruia nu i te poți împotrivi. În funcție de ce va fi mai departe, vor mai spune: am prevenit prin munca noastră o degradare a situației. Sau dimpotrivă: ne-am zbătut din toate puterile, dar nu putem face minuni.

Dodon profită pe larg de interesul uriaș al publicului față de tot ce e legat de virusul ucigaș. El nu poate rata ceea ce pare să devină o psihoză colectivă care se instalează tot mai adânc în societate. De aceea intervine în conferințele de presă rezervate îndeobște autorităților medicale, văzând în ele oportunități care pot da un nou impuls carierei sale politice.

Așa cum vara trecută s-a salvat de Plahotniuc cu mâinile altora, ale celor din Blocul ACUM, el speră ca la alegerile prezidențiale de la toamnă să atragă de partea sa grupurile indecise și apolitice din societate, pe care încearcă să le impresioneze din punct de vedere „artistic” în aceste vremuri tulburi ale coronaviruslui. E mai puțin important pentru el care va fi în cele din urmă rata îmbolnăvirilor în Republica Moldova sau câți dintre cei infectați se vor însănătoși. El pândește ocazii care să-i permită să se manifeste pozitiv și să se rețină în memoria colectivă ca unul care s-a îngrijit de sănătatea „stimaților concetățeni”.

E ceea ce a făcut la vremea sa fostul premier Vlad Filat, care după inundațiile din vara anului 2010 a stabilit ca prioritate a Guvernului său reconstruirea satelor distruse de viitură. Apărând în fiecare zi pe micile ecrane în cizme și manta de ploaie, dând indicații prețioase muncitorilor de pe șantier, a putut să dubleze scorul electoral al partidului său la alegerile desfășurate la sfârșitul aceluiaș an. Electoratului i s-a sugerat pe această cale că Vlad Filat va avea grijă de întreaga societate așa cum a știut să le vină în ajutor sinistraților.

În actuala criză umanitară Dodon depășește toate recordurile în materie de PR. Ca orice politician lipsit de conținut el se menține în viața politică printr-o prezență permanentă, cu orice prilej, fără scrupule, fără menajamente. Vorbind în neștire pe o temă care îl depășește el încearcă să facă uitate adevăratele sale responsabilități, pe care le-a ignorat în mandatul său fără glorie. Cu o populație îmbătrânită, fără destui medici și asistente, cu echipamente medicale puține, Republica Moldova este vulnerabilă pe toate liniile în fața coronaviruslui.