Tăriceanu se leapădă public de Meleșcanu. Ce spunea Pacepa despre securistul de la Externe care în decembrie 1989 dezinforma Occidentul cu privire la situația sângeroasă de la Timișoara

Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE-4% și acolitul PSD în guvernarea dezastruoasă din ultimii doi și jumătate, a confirmat pentru Antena 3 schimbarea din funcție a securistului de la Externe, Teodor Meleșcanu, unul din principalii vinovați ai umilirii și privării românilor de un drept constituțional fundamental: acela de a-și exprima opțiunea electorală la alegerile europarlamentare din 26 mai.

„Mâine, voi propune înlocuirea din funcţie a ministrului de Externe. Cred că percepţia creată îi afectează propria capacitate de lucru. Îl apreciez personal, însă amândoi ştim cât este de greu să te lupţi cu percepţia publică. Avem câteva propuneri da candidaţi şi (...) Biroul Politic Central va alege unul din aceşti candidaţi, colegii mei vor anunţa decizia după şedinţă”, a precizat Călin Popescu-Tăriceanu la Antena 3. "Am discutat cu mai mulţi colegi din conducere într-o manieră informală şi mâine vom avea o reuniune a Biroului Politic, în care vom propune înlocuirea din funcţie a ministrului de Externe. Cred că percepţia publică care s-a creat despre ministrul de Externe îi afectează atât propria capacitate de lucru", a mai spus Tăriceanu, adăugând că nu va fi prezent la şedinţa conducerii ALDE, întrucât se află în concediu.

Teodor Meleşcanu a fost criticat în ultimele două luni pentru proasta organizare, în 26 mai, a alegerilor europarlamentare și a referendumului prezidențial pe teme de Justiției în diaspora. Mii de români care au așteptat cu orele la cozi nu au apucat să voteze.

 În 2015, Doru Braia, jurnalist și opozant al regimului comunist, dezvăluia, în cadrul unei intervenții telefonice la B1, că pe 18 decembrie 1989, Teodor Melșcanu, aflat în Austria, a declarat pentru jurnaliștii internaționali că în România este ”pace și liniște”. 

”Niciun securist din interior, din exterior sau de unde or fi fost nu a servit și nu a lucrat pentrui interesul României, ci exclusiv al lui Nicolae Ceaușecu, al Elenei Ceaușescu și clica lor. Nu avea absolut niciunul voie să facă un pas în lateral în afară de directivele secretarului general al Partidului Conumist Român care numai intersele românilor nu le-a reprezentat vreodată”, a spus Braia,

”În ziua de 18 decembrei 1989, a doua zi după măcelul de la Timișoara, presa internațională fremăta, avea interdicție să intre pe teritoriul României, drept pentru care căuta să abordeze orice oficial al regimului de la București aflat în afara granițelor. Domul Meleșcanu se afla la Viena. Un mușuroi întreg de jurnaliști l-a înconjurat, domnia sa se afla la o sucursală ONU din capitala austriacă și l-au întrebat, s-a transmis chiar la unele televiziuni în direct, ce se întâmplă la Timișoara. Cu aceeași jovialitate pe care o cunoașteți și, dacă îmi amintesc bine, chiar și cu un trabuc în colțul gurii, domnul Meleșcanu a anunțat că e pace și liniște în România, nu se întâmplă absolut nimic alarmant și că poporul român este mobilizat pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român”, a mai povestit Doru Braia. 

Născut în 1941, Teodor Meleșcanu a terminat Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, în 1964.  A făcut cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea Bucureşti, timp de doi ani, între 1964-1966. După care a fost imediat cooptat în diplomație, între 1966 și 1970, fiind ataşat diplomatic la Direcţia Juridică a Tratatelor din MAE. În această perioadă, mai precis între 1967 și 1968, a făcut cursuri postuniversitare la Universitatea din Geneva, Elveţia. Timp de trei ani (1967-1970) a urmat Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Geneva.

Între 1970 și 1978 a fost Secretar III la Departamentul Organizaţii Internaţionale din MAE. În această perioadă, în 1973, și-a dat doctoratul în ştiinţe politice şi drept internaţional la Universitatea din Geneva.

Între 1978 și1985, Teodor Meleșcanu a fost Secretar II la Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU (Geneva, Elveţia). Între 1985 și 1990 a fost Secretar I la Departamentul Securitate Internaţională şi Dezarmare din MAE.

Revoluția l-a găsit pe Meleșcanu subsecretar de stat în MAE, între 1990 și 1991. Apoi, tot timp de un an, până în 1992, a fost secretar de stat în MAE.

Între 1992 și 1996 a fost ministru al afacerilor externe în Guvernul Văcăroiu. În 1996 a fost ales senator PSDR, fiind preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe.

În 1997 a fondat partidul Alianţa pentru România (APR). În numele acestui partid a candidat la președinția României, obținând 1,9% din voturi.

În 2002 a devenit primvicepreşedinte al PNL, iar între 2004 și 2008 a fost senator PNL și vicepreşedinte al Senatului.

În perioada 2007-2008, Meleșcanu a fost ministru al Apărării Naţionale şi ministru interimar al Justiţiei. 

Meleșcanu obține un nou mandat de senator în 2008.

Între februarie 2012 - septembrie 2014, Meleșcanu a fost directorul Serviciului de Informații Externe, funcție din care a demisionat în septembrie 2014, pentru a candida la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Dreptății Sociale. 

După primul tur al alegerilor prezidențiale, în urmă scandalului privind votul din diaspora - cetățenii români din străinătate au acuzat faptul că au stat ore întregi la coadă pentru a vota sau nu au reușit deloc să își exercite dreptul la vot - ministrul de Externe de la acea vreme, Titus Corlățean, a demisionat, în locul sau fiind numit Meleșcanu, care a avut că principala sarcina organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor. 

Cu toate că i s-a cerut insistent să suplimenteze numărul secțiilor de votare din diaspora, Meleșcanu a susținut că responsabilitatea pentru acest lucru ar aparține Biroului Electoral Central. El a mai susținut că a trimis BEC o cerere de suplimentare a secțiilor din diaspora, care ar fi fost refuzată. 

După cel de-al doilea tur al alegerilor, Meleșcanu a demisionat și el de la conducerea MAE, din același motiv că și Corlățean - proastă organizare a votului din diaspora și numeroși cetățeni care au acuzat faptul că nu au putut să voteze. Mandatul de ministru al lui Meleșcanu în Guvernul Ponta a durat doar 8 zile: 10 noiembrie 2014 - 18 noiembrie 2014. 

Ulterior, Titus Corlățean a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu în acest caz, însă Parlamentul a refuzat să îi ridice imunitatea și a blocat urmărirea penală a fostului ministru. 

În ianuarie 2016, Teodor Meleșcanu s-a înscris în ALDE, partidul fondat și condus de Călin Popescu Tăriceanu, după plecarea acestuia din PNL. 

În ianuarie 2017 este numit (din nou) ministru de Externe în primul cabinet PSD – Grindeanu, funcție pe care rămâne până azi, în ciuda mai multor remanieri și schimbări de guverne.

Mircea Raceanu și Ion Mihai Pacepa l-au acuzat pe Teodor Meleșcanu că a fost ofițer acoperit al fostei Securități.

Prima referire publică despre o posibilă apartenența a lui Teodor Meleșcanu la fosta Securitate că ofițer acoperit a fost făcută de Mircea Raceanu, fost diplomat în perioada regimului Ceaușescu și ultimul condamnat la moarte în România. În cartea "Infern '89" apărută în anul 2000, Raceanu îl indică pe Meleșcanu că ofițer conspirat al fostei Securități. Raceanu își bazează afirmațiile pe modul în care a decurs anchetarea să de către Securitate în 1989.

Și fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa susținea că Meleșcanu ar fi fost ofițer acoperit: "După decembrie 1989, ofițeri conspirați ai Securității au reușit să preia atât conducerea noilor servicii secrete ale țării, cât și pe cea a MAE. Virgil Măgureanu a devenit șef al SRI. Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Meleșcanu a devenit ministru de externe și a păstrat 80% din ambasadorii lui Ceaușescu - majoritatea celor care îmi fuseseră subalterni în DIE".

Apoi din nou, în 2006, apartenența lui Meleșcanu la fosta Securitate revine în atenție, când, Liviu Turcu, ultimul defector important al spionajului comunist românesc, publica în "Jurnalul naţional" o listă cu 11 nume de politicieni care au avut legături cu fosta Securitate. Printre aceştia, la poziţia a doua, apare  Teodor Meleşcanu, fost și actual ministru de Externe, în dreptul căruia era trecută menţiunea "fond informativ la nivelul UM 0544, UM 0195, UM 0625". Aceste indicative corespund, în ordine, Centrului de Informaţii Externe, unităţii speciale de protecţie din cadrul CIE şi, respectiv, Direcţiei a III-a de Contraspionaj.