Violențele, vandalizările și jafurile declanșate de ”marxiștii instruiți” ai Black Lives Matter se bazează pe Directivele NKVD elaborate de Beria. Noua religie a așa-zisei corectitudini politice

Deși par a nu fi răbufniri ale unui plan de acțiuni coerente, violențele, vandalizările și jafurile declanșate de ”marxiștii instruiți” care coordonează Black Lives Matter au la bază, susține istoricul și scriitorul Marius Oprea, Directivele NKVD redactate de călăul genocidar Lavrenti Beria, șeful poliției secrete sovietice.

Vă prezentăm explicațiile istoricului:

”Aparent, nu există, în cazul acestor mișcări protestatare radicale nicio coerență, ceea ce le face cumva și mai imprevizibile – iar pentru americanul obișnuit, chiar înspăimântătoare. Și pe bună dreptate: dacă e o agendă pe care ele o urmează, conștient sau nu, aceasta se poate identifica (punând toate diferențele de rigoare ale spațiului și timpului de referință), cu setul de directive numărul K-AA/CC113 din 2 iulie 1947 ale NKVD-ului, care au stat la baza sovietizării statelor ocupate de Armata Roșie.

Că ele sau altele actualizate sunt la baza mișcărilor de protest radicale din Statele Unite, o recunoaște indirect unul dintre fondatorii Black Lives Matter. Patrisse Cullors, care într-o intervenție publică a declarat că ‹suntem marxiști instruiți›.

Destinate liderilor comuniști și elaborate de Lavrenti Beria, șeful poliției secrete sovietice și cel mai cunoscut călău comunist, al cărui nume e strâns legat de sovietizarea țărilor intrate în sfera de influență a Moscovei după cel de-al doilea război mondial, Directivele amintite au dus într-un ritm accelerat în aceste țări la distrugerea elitelor tradiționale, la dizolvarea valorilor naționale și destructurarea valorilor economice, în final la instalarea regimului comunist al lui Stalin.

Simbolic, aceste Directive vechi de peste șaptezeci de ani s-au aplicat la începutul weekend-ului trecut, în Parcul Golden Gate din San Francisco. De pildă, în cazul lui Cervantes nu s-a ținut cont de faptul că a fost el însuși sclavul unor pirați berberi de pe Mediterană, vreme de cinci ani. (...)

În Directivele NKVD , Biserica avea stabilit un destin la fel de dramatic de către noile autorități, ca și structurile, tradițiile și simbolurile statului care se presupunea a fi ocupat de regimul comunist: la punctul 34, Directivele arătau că ‹trebuie acordată o atenție deosebită bisericilor. Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva acestora›. Este exact ceea ce se întâmplă de ceva vreme, și nu numai în Statele Unite, în numele noii religii a ‹corectitudinii politice›, a mișcărilor civice și a partidelor care se regăsesc în aceasta”.