Liderii UE lasă pradă Europa Kremlinului: 3 decizii recente catastrofale. Belarus, abandonat practic de Bruxelles. Ce se întâmplă cu securitatea energetică și ce mână de ajutor a primit Iranul în detrimentul SUA

Liderii UE lasă pradă Europa Kremlinului: 3 decizii recente catastrofale. Belarus, abandonat practic de Bruxelles. Ce se întâmplă cu securitatea energetică și ce mână de ajutor a primit Iranul în detrimentul SUA

Înalții oficiali ai Uniunii Europene au reușit luna aceasta să facă pe placul Rusiei lui Putin și ayatollahilor care conduc Iranul aproape concomitent, luând trei decizii explicit favorabile lor și total opuse intereselor cetățenilor europeni și moralei elementare. În același timp, au produs iritare Statelor Unite și Poloniei care propuseseră acțiuni total opuse deciziilor luate de politicienii Uniunii Europene.

Prima decizie în sensul ăsta a fost exprimarea opoziției Comisiei Europene față de sancțiunile Statelor Unite asupra proiectului ruso-german Nord-Stream 2, în ciuda efectului său dăunător asupra securității energetice colective a Europei. Valdis Dombrovskis, șeful adjunct al Comisiei Europene, a declarat că „Uniunea Europeană nu recunoaște aplicarea extrateritorială a sancțiunilor din țările terțe pe care le consideră încălcând dreptul internațional”.

Conducta a fost mult timp o sursă de tensiune între liderii Uniunii Europene și Statele Unite. Statele Unite își justifică poziția negativă față de Nord Stream 2 prin faptul că acest proiect face Europa mai dependentă de aprovizionarea cu gaze din Rusia și sporește capacitatea Rusiei de a exercita presiune politică asupra țărilor Uniunii Europene. Această poziție este împărtășită, printre altele, de Polonia și Ucraina.

Ca reacție la acțiunile comune ruso-germane, Polonia și-a mărit diversificarea energetică prin importul de GNL din Statele Unite , dar asta nu rezolvă prea multe din dependența europeană de gazele rusești.

Cealaltă mișcare favorabilă Kremlinului a venit când Thierry Breton, comisarul Uniunii Europene pentru piața internă, a declarat că „Belarusul nu este Europa” și că discuțiile cu Vladimir Putin ar ține cont de natura relației din Belarus cu Rusia. Această poziție pune Polonia la periferia Europei după ce liderii Uniunii Europene, în cadrul conferinței video de urgență de miercuri, solicitată de premierul polonez Mateusz Morawiecki, au decis să înăsprească sancțiunile împotriva Belarusului și să solicite repetarea alegerilor prezidențiale din țară, astfel încât să reflecte voința poporului bielorus. De asemenea, liderii europeni au condamnat nivelul inacceptabil de violență și lipsa de respect pentru statul de drept din Belarus.

Însă comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat la postul de radio Europa 1 următoarele: „este clar că (rezultatul alegerilor prezidențiale din Belarus) nu este în conformitate cu dorința oamenilor, că a existat o violență inacceptabilă și legea nu este respectată, dar Belarusul nu este Europa, este la granița Europei, între Europa și Rusia, iar situația nu este comparabilă cu cea din Ucraina sau din Georgia”. Și ca să se facă mai bine înțeles a continuat: „Belarus este într-adevăr puternic conectat cu Rusia, iar majoritatea populației este favorabilă legăturilor strânse cu Rusia”. Breton a mai spus și că discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin vor ține cont de natura relației Belarusului cu Rusia.

Astfel, Breton a spus clar că Belarusul este recunoscut ca o țară din sfera de influență rusă. Iar declarația potrivit căreia Belarusul nu este Europa este o palmă pentru această țară care face indiscutabil parte din Europa geografic și cultural, pentru oricine a studiat geografia în școala generală. De asemenea, Belarus este o parte a Parteneriatului estic al Uniunii Europene.

Este foarte greu de explicat de ce îi dă Breton tocmai lui Putin puterea automată de veto asupra a ceea ce se întâmplă în Belarus și de a avea un cuvânt de spus în viitorul acestei țări, la fel cum este greu de explicat de ce nu au fost acceptate propunerile Poloniei privind țara ținută captivă de Lukasenko.

A treia poziție aiuritoare a liderilor Uniunii Europene a fost în problema sancționării Iranului pentru programul său nuclear. Statele Unite au început oficial procesul joi de activare a unui mecanism care vizează repoziția sancțiunilor asupra Iranului, acțiune care a fost respinsă imediat de Germania și Franța, care luptă pentru salvarea depășitului acord nuclear iranian din 2015.

Secretarul de Stat Mike Pompeo a acuzat Franța, Germania dar și Marea Britanie că „s-au așezat de partea cu ayatollahilor” după ce au insistat ca Washingtonul să nu aibă niciun drept legal să declanșeze procedura disputată, numită „întoarcere rapidă”. Pompeo a trimis personal și o scrisoare președintelui Consiliului de Securitate al ONU și secretarului general Antonio Guterres la New York, acuzând Iranul de nerespectarea „semnificativă” a termenilor acordului istoric din 2015.

Felul în care își aliniază politicienii Uniunii Europene deciziile în favoarea Moscovei și Teheranului nu e o mare surpriză, dar dezvăluie cât de multă încredere se poate avea în judecata lor atunci când interesele țărilor lor nu sunt direct lezate.