"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Problema apărării europene comune se discută din ce în ce mai serios la vârful UE, pe măsură ce se adună date care ar indica intenția Rusiei de a ataca o altă țară europeană, iar politica SUA privind trupele sale staționate în Europa nu este foarte clară.
Un document publicat de comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, prezintă argumente în favoarea creării unui Consiliu European de Securitate și abordează și chestiunea unei armate europene comune.
Potrivit politicianului lituanian, atingerea independenței europene în materie de apărare este inevitabilă, iar amânarea în continuare a deciziilor luate pentru atingerea acestui obiectiv ar putea avea consecințe tragice pentru milioane de oameni.
Kubilius afirmă că relațiile transatlantice rămân o "piatră de temelie" a securității europene, așa cum susține și secretarului general al NATO, Mark Rutte, dar acest lucru nu înseamnă că Europa ar trebui să se aștepte ca SUA să își asume în continuare responsabilitatea pentru asigurarea securității continentului.
Deși în ultimele luni UE a făcut salturi mari în domeniul securității proprii, inclusiv prin programul ReArm Europe 2025 și instrumentul SAFE, nu înseamnă că partea europeană a NATO este pregătită pentru o confruntare cu Rusia, care dispune în schimb de o armată bine testată în luptă.
"Creșterea investițiilor în apărare nu rezolvă de una singură toate problemele critice legate de pregătirea noastră în domeniul apărării", afirmă Kubilius.
"Discuțiile europene se concentrează aproape exclusiv pe finanțare, mai degrabă decât pe enorma problemă structurală: fragmentarea peisajului european de apărare în cel puțin 25 de forțe armate separate. Pur și simplu, aceste forțe nu sunt structurate pentru a apăra Europa. E bine că Europa este ambițioasă în ceea ce privește finanțarea, dar trebuie să fie ambițioasă și în ceea ce privește reformarea și integrarea forțelor armate europene", explică comisarul european pentru Apărare.
Potrivit acestuia, fragmentarea actuală împiedică eficacitatea reală în apărarea europeană, mai ales dacă armata SUA se retrage din Europa.
"Îmbunătățirea calitativă va avea loc numai dacă pregătirea noastră instituțională în domeniul apărării va fi transformată fundamental și unificată la nivelul UE. Pentru a înțelege de ce, să punem o întrebare evidentă, cu un răspuns ușor: ar fi Statele Unite mai puternice din punct de vedere militar dacă ar avea 50 de armate statale, 50 de politici de apărare la nivel de stat suveran și 50 de bugete de apărare?", a reliefat Kubilius.
"Având în vedere că țările NATO din Europa au 1,86 milioane de soldați activi, este surprinzător – dacă nu chiar jenant – că retragerea a mai puțin de 100.000 de soldați americani ar putea crea un vid strategic", a continuat comisarul european.
Kubilius susține că Europa "trebuie să aibă propriile forțe armate paneuropene de cel puțin 100.000 de soldați, care ar putea fi mobilizați și dislocați în orice regiune a Europei".
"Astfel de forțe nu ar înlocui armatele naționale, ci le-ar completa, oferind valoarea adăugată furnizată în prezent de forțele americane staționate în Europa", a reliefat comisarul european.
Documentul elaborat de Kubilius menționează câteva propuneri care ar putea fi implementate rapid și care pot obține aprobarea majorității țărilor UE, care preferă să se concentreze pe dezvoltarea propriilor capacități de apărare. Comisia Europeană, potrivit lui Kubilius, nu este capabilă să servească drept platformă pentru dezbateri strategice și propune reînvierea ideii unui Consiliu European de Securitate. Acest organism ar putea fi format din membri permanenți (E5: Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia), membri rotativi și reprezentanți instituționali ai UE.
"Consiliul European de Securitate ar trebui să fie mai mult decât un simplu instrument de gestionare a crizelor; acesta ar trebui să îndeplinească și rolul suprem de coordonare în timp de pace sau de pregătire pentru apărare, cu scopul de a asigura pregătirea materială pentru apărare – de exemplu, prin punerea în aplicare a Planului de Acțiune pentru Pregătirea Apărării 2030", se arată în document.
Coordonarea politicilor de reducere a fragmentării industriei de apărare din Europa, dezvoltarea de proiecte paneuropene de apărare, proiectarea "pilonului european al NATO" și integrarea potențialului de apărare al Ucrainei în UE sunt alte responsabilități propuse pentru Consiliul European de Securitate.
"Este greu de imaginat că, în cazul unei agresiuni militare, gestionarea crizelor ar fi asigurată de instituțiile tradiționale ale UE pe baza consensului celor 27 de state membre. Consiliul European de Securitate trebuie să aibă un mandat preautorizat pentru a acționa fără restricții ca cel mai înalt organism de coordonare și decizie al UE. (...) Relațiile dintre președinții Consiliului European de Securitate, Consiliului UE și Comisiei Europene în timpul unei astfel de crize ar trebui definite mai precis într-un regulament special al UE privind gestionarea crizelor militare", explică documentul. (sursa: Defence 24)
