”Semaforul” și ”Coaliția Jamaica”, soluțiile guvernării în Germania. Social – democrații iau fața partidului lui Merkel în Bundestag.


”Semaforul” și ”Coaliția Jamaica”, soluțiile guvernării în Germania. Social – democrații iau fața partidului lui Merkel în Bundestag.

Partidul Social Democrat din Germania (SPD) a câștigat alegerile parlamentare din Germania, obținând 25,7% din voturi, potrivit datelor preliminare oficiale publicate luni dimineața de Comisia Electorală Federală (CEC).

Potrivit CEC, pe locul secund, în urma votului exprimat în alegerile parlamentare, se situează blocul Uniunii Creștine Democrate (CDU/SDU), 24,1% dintre alegători votând pentru aceasta. Procentul reprezintă cel mai slab rezultat al conservatorilor din istorie, CDU a pierdut în fața social-democraților chiar și în landul liderului Armin Laschet - Renania de Nord - Westfalia.

Ca urmare a rezultatelor, șase formațiuni politice vor fi reprezentate în Bundestag: Partidul Social Democrat, Uniunea Creștin Democrată, Verzii (care au ocupat locul al treilea cu 14,8% din voturi), liberalii de la FDP (11, 5% din voturi), formațiunea de dreapta „Alternativa pentru Germania” (10,3%) și Partidul de Stânga (4,9%). Aceasta din urmă intră în parlament doar datorită faptului că a primit trei mandate directe în circumscripții electorale. Conform Legii electorale a Republicii Federale Germania, în acest caz, partidului i se acordă locuri în conformitate cu al doilea vot primit (conform listelor de partid).

Germania folosește un sistem electoral mixt care combină principiul proporționalității și cel al majorității. Jumătate din deputați sunt aleși în 299 dintre circumscripții electorale prin vot direct, uninominal, iar cealaltă jumătate este determinată de votul acordat listelor de partid. Fiecare alegător are două voturi. Primul vot este uninominal, acordat pentru un anume candidat (mandat direct), al doilea fiind cel exprimat și alocat unei liste de partid.

Locurile din Bundestag vor fi distribuite aproximativ după cum urmează: SPD va primi aproximativ 205-209 de locuri, CDU/SDU - 194-196, Verzii – 116 - 118, liberalii - 91-93, Alternativa pentru Germania - 84, Partidul de Stânga - 39 - 40. Sesiunea constitutivă a noului parlament este așteptată să aibă loc pe 26 octombrie. Participarea la vot a fost de 76,6%, comparativ cu 76,2% în 2017.

Proces de negociere complex

După alegeri, partidele cele mai bine poziționate, social - democrații și creștin - democrații, câștigătoare, vor începe negocierile pentru formarea noii coaliții de guvernare. Opțiunile cele mai probabile pentru o nouă alianță de guvernare în acest moment ar fi un „semafor” format din SPD, „verzi” și liberali, sau așa numita Coaliție Jamaica (după alăturarea culorilor partidelor, care se aseamănă cu drapelul jamaican), formată din CDU/CSU, „verzi” și liberali de la FDP.

În lumina acestor combinații posibile, întrebarea ”cine va deveni în cele din urmă următorul cancelar german - candidatul SPD Olaf Scholz sau rivalul său CDU/CSU Armin Laschet?” rămâne deocamdată deschisă. Liberalii ar prefera o alianță cu conservatorii, în timp ce verzii nu își ascund dorința de a forma un guvern cu social-democrații. Jocurile din culise și negocierile vor fi capul de afiș al politicii germane în zilele următoare.

Victoria SPD, datorată aproape exclusiv lui Olaf Scholz

Social-democrații îi datorează o mare parte din victorie lui Olaf Scholz (foto), cel care se poziționează în primul rând ca un politician de încredere, cu experiență în guvernul federal. În timpul cursei electorale, Scholz nu s-a grăbit să facă declarații dure, s-a prezentat ca un „Merkel 2.0” și i-a cucerit pe mulți germani cu atitudinea sa calmă. 

Scholz s-a născut la 14 iunie 1958 la Osnabrück (Saxonia Inferioară) și a crescut la Hamburg. Locuiește în Potsdam, este căsătorit cu Britta Ernst, care este acum ministrul educației din statul Brandenburg. A studiat dreptul la Universitatea din Hamburg, a lucrat ca avocat, specializat în dreptul muncii. S-a alăturat Partidului Social Democrat din Germania în 1975, din 1998 până în 2001 și apoi din 2002 până în 2011 a fost membru al Bundestagului, a fost membru al consiliului federal al SPD, iar în perioada 2002-2004 a ocupat funcția de secretar general sub cancelarul Gerhard Schroeder. Între 2007-2009, a ocupat funcția de ministru federal pentru muncă și afaceri sociale în guvernul de coaliție al SPD și al blocului CDU/CSU.

Din 2009 până în 2019 , Scholz a fost vicepreședinte al SPD dar, după plecarea lui Martin Schulz din funcția de președinte al SPD în 2018, Scholz a fost liderul interimar al partidului. În 2019, SPD a făcut o mișcare neașteptată - social-democrații au ales doi copreședinți, urmând modelul Verzilor, Scholz apierzând candidatura în tandem cu Clara Gaywitz. Cu toate acestea, în august 2020, partidul a susținut în mod clar candidatura lui Scholz pentru postul de cancelar din partea SPD, alegerea fiind extrem de inspirată în condițiile în care din 2018, Scholz a fost vicecancelar și ministru al finanțelor în guvernul condus de Angela Merkel.


 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.