Chișinăul în Europa și Occident. URSS-ul de lângă


Chișinăul în Europa și Occident. URSS-ul de lângă

Astăzi, Maia Sandu, Natalia Graviliță și Igor Grosu au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, la aproape 8 ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE. În aceeași zi, premierul Georgiei a semnat cererea de aderare la UE, totul venind pe fondul semnării aceleași cereri de către Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, aflat în toiul războiului cu Rusia lui Putin. 

Toate aceste state fac parte din Parteneriatul Estic și sunt cele mai doritoare de a fi membre ale UE & NATO, însă, în ultimii ani, mai ales după Summitul de la Vilnius și anexarea Crimeeii și a separatismului din Donbas, UE a “înghețat” extinderea către Est și s-a focusat mai mult către Balcanii de Vest, unde așteaptă “unda verde” Albania-Muntenegru-Macedonia de Nord, toate state membre ale NATO. Astfel, avem 6 state care-și doresc statutul de candidat și aderarea deplină la UE, iar prin cererile Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova, vedem că Estul vine să “dezghețe” prin voință proprie întregul proces de aderare și am putea avea un nou “mare val” al aderării la UE compus din 6+1 state: Turcia nu trebuie uitată.

Rusia, prin acțiuni de forță și metode militare începând din 2008 și până-n prezent, a impus de facto o zonă de influență în spațiul ex-sovietic, însă tot acțiunile ei, prin invazia nejustificată și total criminală din Ucraina, a determinat Kievul, Chișinăul și Tbilisul să se “rupă” din această zonă și să-și afirme dorința de apartenență, cu drepturi depline, la Occidentul instituționalizat și să facă parte din lumea democratică, din Lumea Liberă. 

În același timp, Republica Moldova are trei opțiuni privind aderarea la UE:

1. Depunerea cererii la Bruxelles, obținerea statului de candidat și deschiderea negocierilor prin multiplele capitole, însemnând “teme” de făcut în Republica Moldova pentru a se alinia standardelor europene și ulterior să fie acceptată, de preferat “la pachet” cu Ucraina și Georgia; în cazul României, procesul a durat 12 ani;

2. Adoptarea unui tratat de integrare europeană între România și Republica Moldova, prin care vom avea conectarea sistemelor transport, infrastructură, educație, energie, dar mai ales piața de capital și posibila uniune monetară prin care RON-ul va circula pe ambele maluri de Prut; 

3. Unirea cu România și intrarea în UE & NATO; Transnistria poate fi blocată împreună cu Ucraina și aplicată o blocadă totală, iar Gagauzia își schimba deja “traiectoria” prin alinierea cu Turcia, Azerbaidjan și a celorlalte state turcice, dar mai ales prin interesul sporit către România prin educație și cetățenii;

Cele trei opțiuni pot fi adoptate separat sau interconectate, însă avem nevoie de voință politică, viziune strategică și o credință profundă în acest proiect. 

Rusia va continua războiul din Ucraina, iar focusul va fi pe zona de sud a litoralului, iar ținta este Odesa, evident, pentru a face joncțiunea cu zona nistreană și să ajungă la Dunăre, exact ca-n perioada URSS. În același timp, Occidentul va susține Ucraina prin asistență militară și va continua să aplice sancțiuni și să adoptele altele noi, astfel încât Rusia va continua să aibă o “hemoragie” economico-financiară, iar fierberea socială va începe: rușii și-au răsturnat țarii din cauza foametei. În 1917 a început disoluția imperiului, bolșevicii au câștigat războiul civil și au menținut imperiul, însă în 1990-1991, URSS a început din nou să se destrame, inclusiv Rusia începuse, dar Putin l-a oprit, pe moment, iar acum se va relua. 

Această “profeție” a fost enunțată de George Friedman acum 10 ani și în prezent o vom vedea îndeplinindu-se. Astfel, ca-n 1918, a revenit “clipa astrală” și trebuie să valorificăm această oportunitate, așa cum a profitat Germania acum 30 ani.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.