"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
La 33 de ani de la crimele ordonate în Piața Universității și la 2 ani după ce Consiliul General a luat decizia redenumirii bulevardului botezat în onoarea generalului transformat din ucigaș în erou, numele ministrului ceaușist responsabil de reprimarea revoltei din Timișoara și de masacrul de la Inter, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, străjuiește, încă, pe bulevardele Capitalei.
Tăblițele cu numele lui Vasile Milea pot fi zărite și azi, deloc ascunse privirii, la numerele 5-7 de pe actualul bulevard Doina Cornea, acolo unde se află Sala de Baschet a CSA Steaua București, sau și mai ostentativ, la numerele 1 – 13. Din motive necunoscute, Primarul general al Capitalei a dus la îndeplinire cu jumătăți de măsură Hotărârea CGMB din 2021, aprobată după ce aleșii locali din București au achiesat la propunerea colegului lor, liberalul Cătălin Deaconescu. În urmă cu doi ani, Deaconescu aprecia faptul că acordarea denumirii de ”Bulevardul Doinea Cornea” unui segment din Bulevardul Vasile Milea reprezintă o reparaţie morală pentru cei care s-au opus regimului comunist şi au avut de suferit pentru această atitudine. De asemenea, inițiatorul hotărârii de Consiliu și-a mai motivat propunerea ca cel de-al doilea segment al bulevardului, cuprins între intersecţia cu Bulevardul Iuliu Maniu și intersecţia cu Bulevardul Drumul Taberei, să poarte denumirea de Bulevardul Paul Teodorescu, întrucât aceste trece prin faţa sediului Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate emblematică a Armatei Române, şi se termină în faţa Statului Major al Forţelor Terestre. Generalul Paul Teodorescu, absolvent al Şcolii Speciale Militare de la Saint-Cyr, a ocupat între anii 1935 şi 1940 funcţii importante în stat, precum cele de comandant al Academiei Militare, subsecretar de stat, secretar de stat sau ministru al Aerului şi Marinei. După 1945, regimul comunist l-a deposedat de bunurile sale şi l-a obligat la zece ani de muncă silnică la Canal.
“La 31 de ani de la eliberarea de comunism, societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o clarificare a locului şi rolului actorilor implicaţi în Revoluţia din 1989. Însă contribuţia fiecăruia dintre aceştia la succesul Revoluţiei din decembrie 1989 şi, mai ales, la încercarea de înăbuşire a acesteia, trebuie clarificată de istorici şi, după caz, de justiţie. Până la elucidarea tuturor acestor aspecte, cetăţenii municipiului Bucureşti au dreptul ca un bulevard important din capitală să nu poarte numele unui personaj controversat, ultimul ministru comunist al apărării, cel care a ordonat reprimarea manifestanţilor din municipiul Timişoara în 17 decembrie 1989 şi a celor din municipiul Bucureşti în 21 decembrie 1989”, se arăta, în 2021, în referatul de aprobare al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului General.
Un criminal travestit în Erou al Revoluției
Vasile Milea a devenit, pe 16 decembrie 1985, ultimul ministru al apărării naționale în România socialistă. În această calitate, el a comandat reprimarea revoluției române din decembrie 1989, atât la Timișoara cât și la București dar, prin grija contemporanilor săi interesați, care aveau nevoie și de o jertfă la nivel înalt, fabricată pe altarul loviturii de stat din Decembrie 1989, imaginea sa a fost transformată, fabricându-i-se povestea aparentei sinucideri din dimineața zilei de 22 decembrie, chipurile ca protest față de hotărârile criminale ale regimului Ceaușescu. Lui Vasile Milea i s-a creat imaginea unui adevărat erou ce şi-a pus capăt zilelor pentru a nu executa porunca dictatorului de a da ordin Armatei să tragă în populație. În realitate, Milea a fost cel care a coordonat personal, din stradă, represiunea împotriva manifestanţilor din centrul Bucureştiului, în noaptea de 21 Decembrie, acest lucru fiind certificat oficial de chiar procurorul militar care a avizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției, Cătălin Ranco Piţu (foto).
„Generalul Vasile Milea, în noaptea de 21 spre 22, a participat personal la represiunea din Capitală, dând inclusiv ordine unităţilor de blindate să vină în centrul Bucureştiului pentru a participa la represiune în mod efectiv. Legea Republicii Socialiste România interzicea folosirea vehiculelor de luptă blindate împotriva propriei populaţii, iar acest lucru îl cunoşteau cu toţii, de la comandantul suprem, Nicolae Ceauşescu, şi până la ministrul Apărării, Vasile Milea, care, de altfel, era un militar competent. În clipa în care, ştiind care e legislaţia, aduci numeroase forţe blindate pentru a acţiona împotriva populaţiei şi, prin acţiunile concrete care se succed provoci moartea unui număr de persoane şi rănirea multor altora, te faci vinovat pentru toate acele urmări”, spunea în 2022, pentru reporterii Podul.ro, Cătălin Ranco Piţu, menţionând faptul că în situaţia fostului ministru al Apărării s-au aflat, în decembrie 1989, mai mulţi ofiţeri superiori ai unităţilor militare.
”Vă arată tata Milea ce înseamnă un tanc!”
„Ministrul Milea a fost personal în stradă şi a coordonat direct şi nemijlocit represiunea. E adevărat, asta s-a întâmplat la ordinul lui Ceauşescu, şi aş face aici o precizare: e uşor de vorbit acum despre anumite conduite, dar când chiar Nicolae Ceauşescu îţi dă ordin personal să participi, în acele condiţii, ai de ales: ori execuţi acel ordin, cu consecinţe pentru cei împotriva cărora îl aplici, ori i te opui, cu consecinţele de rigoare în ceea ce priveşte propria ta persoană. Şi în situaţia lui Milea, atunci, au fost mulţi alţi ofiţeri superiori ai Armatei. Situaţia de atunci a fost ceva pentru care ei nu au fost pregătiţi să acţioneze. Populaţia ieşise în stradă, să protesteze, iar ei primiseră ordinele de a folosi împotriva oamenilor întreaga tehnică, a MapN de exemplu. Pentru că putem vorbi aici şi despre Ministerul de Interne, cu tot cu Departamentul Securităţii Statului, plus Gărzile Patriotice. Toate aceste instituţii au acţionat la fel de culpabil. Este, într-adevăr, foarte sensibilă problema, cert este, însă, faptul că Vasile Milea a fost în stradă şi personal a coordonat represiunea împotriva manifestanţilor, în noaptea de 21 către 22 decembrie, ca urmare a ordinului primit de la Comandantul Suprem”, a mai declarat Cătălin Ranco Piţu, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare.
Cronologia evenimentelor din ultima lună a anului 1989 contrazice categoric ideea că generalul Vasilea Milea ar fi ţinut partea poporului înaintea furiei cu care dictatorul Nicolae Ceauşescu a comandat represiunile manifestaţiilor de la Timişoara şi Bucureşti. Deciziile luate de Milea se desprind clar din audierile făcute de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, celebră devenind, cu această ocazie, și fraza cu care și-a început Milea, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, intervenția din Piața Universității: ”Vă arată tata Milea ce înseamnă un tanc!”. Fostul ministru al Apărării Naţionale a fost și cel care a emis ordinul de intervenţie, inclusiv cu arme de foc, la Timişoara, în ziua de 17 decembrie 1989. În aceeaşi zi, amintindu-şi probabil de eficienţa acestor metode pe care le mai testase şi în tinereţe, Vasile Milea a ordonat scoaterea a zece tancuri de instrucţie pe străzile Timişoarei, comunicând ordinul de alarmă parţială de luptă. În jurul orei 17.00, Armata deschide focul asupra demonstranţilor şi apar primele victime.
