Operațiunile PMC Wagner din Africa s-au intensificat în ultimii ani. Cum organizează Rusia lovituri de stat în țările africane


Operațiunile PMC Wagner din Africa s-au intensificat în ultimii ani. Cum organizează Rusia lovituri de stat în țările africane

Un grup de militari cu rang înalt din Gabon a anunțat, miercuri, că a preluat puterea în țară, într-o tentativă de lovitură de stat ce se înscrie în lunga serie a loviturilor militare de stat din fostele colonii franceze africane. 

Militarii gabonezi au declarat la televiziunea națională că rezultatele alegerilor au fost anulate, la doar câteva minute după ce președintele Ali Bongo a fost declarat câștigator al celui de al treilea mandat. 

Lovitura de stat a militarilor ar fi doar una din lunga serie începută în 2020 în Africa de Vest și Centrală, după cele din Niger, Burkina Faso, Guineea, Ciad si Mali, în urma cărora Rusia și-a sporit influența pe continentul african. 

În cursul celei mai recente lovituri de stat, în iulie 2023, reprezentanți ai gărzii prezidențiale din Niger l-au reținut pe președintele Mohamed Bazoum în palatul său și au anunțat la televiziunea națională că preiau puterea pentru a pune capăt „situației de securitate deteriorate și guvernării proaste”. Șef al statului a devenit fostul șef al gărzii prezidențiale, Abdourahamane Tiani, ceea ce a produs îngrijorări în cancelariile occidentale cu privire la securitatea unei regiuni ușor de destabilizat în care Nigerul a fost un aliat important al Franței și al Statelor Unite, care fac eforturi să țină sub control insurgențele grupurilor coordonate de elemente rămase din Statul Islamic și Al Qaeda. 

Blocul vest-african Economic Community of West African Countries (ECOWAS) a declarat că este gata să trimită trupe în Niger pentru a restabili ordinea constituțională dacă eforturile de negociere cu liderii loviturii de stat nu duc la niciun rezultat satisfăcător. 

Rusia a avertizat însă, prin vocea șefului Externelor de la Moscova, vechiul KGB-ist Serghei Lavrov, că intervenția militară în Niger va duce la o „confruntare prelungită” și ar destabiliza regiunea Sahel în ansamblu. Deși Rusia nu a sprijinit oficial lovitura de stat, grupul său de mercenari Wagner a profitat de instabilitate, conform Washingtonului. 

În ianuarie 2022, președintele Roch Kabore din Burkina Faso a fost înlăturat de elemente din armată, care l-au acuzat că nu a reușit să elimine pericolul militanților islamiști. Locotenent-colonelul Paul-Henri Damiba, care a condus grupul ce a dat lovitura de stat, a dat asigurări că va restabili securitatea în țară, dar în urma continuării atacurilor islamistilor, căpitanul Ibrahim Traore a preluat puterea printr-o a doua lovitură de stat, în septembrie 2022. 

Ibrahim Traore a declarat că Rusia a devenit un aliat strategic important al țării sale, dar a negat că mercenarii ruși susțin forțele militare ale țării în lupta împotriva grupărilor armate islamiste, legate de al-Qaeda și Statul Islamic. Traore s-a întâlnit deja de doua ori cu Putin vara aceasta, relațiile cu Moscova aflându-se în centrul agendei sale. 

În septembrie 2021, comandantul forțelor speciale din Guinea, colonelul Mamady Doumbouya, l-a înlăturat pe președintele Alpha Conde, care modificase Constituția cu un an mai devreme, pentru a putea să candideze la un al treilea mandat. După mai multe revolte în țară, colonelul Doumbouya a devenit președinte interimar și a promis că va oferi o tranziție la alegeri democratice în termen de trei ani, termen scurtat la un an, în ianuarie 2023, după ce blocul ECOWAS a respins calendarul inițial și a impus sancțiuni membrilor juntei și rudelor acestora, inclusiv înghețarea conturilor bancare. 

Președintele Doumbouya s-a întâlnit de mai multe ori cu delegații ruse, inclusiv a doua zi după lovitura de stat din 5 septembrie 2021. „Nu este surprinzător”, a spus un ministru din guvernul de tranziție, continuând: „Relațiile bilaterale dintre țările noastre nu au încetat niciodată, iar Moscova este un partener strategic important”

În Ciad, puterea avea să fie preluată de armată, în aprilie 2021, după ce președintele Idriss Deby a fost ucis pe câmpul de luptă în timpul unei inspecții a trupelor care luptau împotriva rebelilor din nordul țării. Legea Ciadului impunea ca președintele Parlamentului să devină președinte, dar un consiliu militar a dizolvat Legislativul în numele asigurării stabilității.

Generalul Mahamat Idriss Deby, fiul președintelui decedat, a fost numit președinte interimar, fiind însărcinat cu supravegherea unei tranziții de 18 luni până la viitoarele alegeri. Acest transfer neconstituțional al puterii a produs o serie de revolte în capitala N'Djamena, revolte oprite de intervenția brutală a armatei. 

The Wall Street Journal a dezvăluit, în martie, că Grupul Wagner lucrează cu rebelii din Ciad pentru a menține instabilitatea în țara africană. 

Președintele din Mali – l-am numit pe Ibrahim Boubacar Keita – a fost înlăturat, în august 2020, de un grup de colonei conduși de Assimi Goita, după mai multe proteste antiguvernamentale pentru alegerile legislative contestate, mai multe acuzații de corupție la nivel înalt și deteriorarea securității țării. Junta a fost de acord să cedeze puterea unui guvern interimar condus de civili, Executivul fiind însărcinat să supravegheze o tranziție de 18 luni până la alegerile din februarie 2022, după ce a avut de făcut față presiunii unor țări din ECOWAS. 

Neînțelegerile dintre liderii loviturii de stat au făcut ca președintele interimar – colonelul în retragere Bah Ndaw – să fie înlocuit după o a doua lovitură de stat, în mai 2021, cu Assimi Goita, care ocupase funcția de vicepreședinte interimar. După ce conducătorii militari au propus o tranziție de doi ani la ”democrație”, cu alegeri prezidențiale în februarie 2024, și au publicat o nouă lege electorală, ECOWAS a ridicat o parte din sancțiuni. 

În iunie anul în curs, într-un interviu pentru Russia Today, ministrul de Externe de la Moscova a declarat că membrii Wagner lucrează în Mali și Republica Centrafricană „ca instructori. Această muncă va continua, desigur”. Lavrov a adăugat că, dupa ce Europa și Franța "au abandonat Mali”, statul african a apelat la Rusia și Wagner pentru a i se oferi instructori militari și pentru „a asigura securitatea liderilor lor” – sursa AICI.  

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.