"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Participând pe 18 aprilie la prima ediție a SSWP Forum, eveniment organizat de studenți în sala Constantin Stere din Senatul României, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a luat cuvântul pe parcursul sesiunii dedicate relațiilor bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii.
Adresându-se unui auditoriu format din peste 100 de studenți, generalul Gheorghiță Vlad a trecut în revistă etapele-cheie ale consolidării relațiilor România-SUA în plan militar, ce s-au concretizat, printre altele, prin instituirea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, care a crescut și mai mult în relevanță pentru securitatea lumii euro-atlantice pe fondul războiului pe care Rusia îl poartă în proximitate, împotriva Ucrainei.
La ceas aniversar, respectiv la 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și la 75 de ani de la înființarea structurii politico-militare defensive în cauză, generalul Vlad Gheorghiță le-a transmis studenților că le revine sarcina, în contextul internațional din ce în ce mai tensionat, să apere valorile lumii libere, iar astfel să contracareze influențele ce sunt "în disonanță cu valorile civilizației occidentale".
Redăm în integralitate discursul susținut de șeful Statului Major al Apărării:
"Doamnelor și domnilor, actuali și mai ales viitori lideri ai României, mă bucur să fac parte din grupul celor invitați la un forum organizat de un think tank înființat de studenți. Obișnuiesc să particip la conferințe și reuniuni care vizează în principal Apărarea. Așadar, participarea la această întâlnire îmi aduce nu doar o mare doză de inedit, ci și responsabilități suplimentare și foarte onorante. Tematica propusă de reprezentanții Security Studies and World Politics se înscrie prin similaritate în seria de activități dedicate celor două importante aniversări NATO, pe care inclusiv Armata României le desfășoară în acest an. De altfel, unul dintre argumentele care au cântărit în favoarea prezenței mele aici este și faptul că proiectul aparține unei comunități studențești a unor tineri care îmbrățișează firesc normalitatea valorilor democratice. Audiența principală pe care instituția Apărării o vizează în demersul aniversar al Alianței este constituită din tineri. Vorbim despre cei ce s-au născut într-un stat NATO și pentru care drepturile și libertățile fundamentale ale omului, statul de drept, democrația constituțională fac parte din normalitatea fiecărei zile. Istoria ne-a demonstrat însă că aceste valori nu sunt perene, așa cum pacea nu este un dat nici măcar pentru continentul european. Și dumneavoastră, celor tineri, vă revine sarcina de a nu permite afectarea normalității de influențe în disonanță cu valorile civilizației occidentale.
Mi-a fost repartizată de către organizator o temă la care instituția Apărării Naționale are multe lucruri de spus și de subliniat. Permiteți-mi să prezint câteva aspecte relevante din traseul relațiilor profesionale și de foarte multe ori personale dintre militarii români și camarazii lor americani din ultimele peste trei decenii. Țara noastră este parte dintr-o serie de parteneriate strategice cu impact pozitiv asupra securității și prosperității în plan național și, cel extins, european. Parteneriatul Strategic încheiat cu Statele Unite ale Americii, alături de apartenența la NATO și Uniunea Europeană, reprezintă pilonul politicii naționale de securitate. Cooperarea excelentă în domeniul Apărării dintre România și Statele Unite ale Americii se definește atât prin relațiile bilaterale, pe majoritatea palierelor militare, cât și prin participarea comună la programe și activități în format multinațional.
Unul din punctele de start ale cooperării militare a fost semnarea în 1993 a programului de Parteneriat Statal dintre Armata Română și Garda Națională din statul american Alabama. După Estonia, Letonia, Lituania, România a fost cea de-a patra țară care a intrat în acest format al parteneriatelor statale americane, care au la bază principiile beneficiului mutual și ale respectului reciproc. Prin programul de Parteneriat Statal s-a deschis calea colaborării militare bilaterale și s-a inițializat familiarizarea militarilor români cu standardele NATO. Activitățile Forțelor Armate Române împreună cu Alabama Național Guard s-au materializat în timp într-o platformă pentru dezvoltarea progresivă a procesului de instruire. De asemenea, activitățile de cooperare militară au contribuit la pregătirea și desfășurarea misiunilor militarilor român în teatrele de operații din Afganistan, precum și a celor de menținere a păcii în Kosovo. Ulterior, în 1997, a fost semnat Parteneriatul Strategic România-SUA. Acest format a devenit cadrul esențial pentru consolidarea relațiilor bilaterale în domenii-cheie precum apărarea și securitatea regională, dezarmare, neproliferare și controlul armamentelor, schimb de informații, gestionarea riscurilor neconvenționale, comerț și investiții, securitate energetică, democrație, drepturile omului, statul de drept, bună guvernare, educație și cercetare, contacte interumane, știință și tehnologie. Este o plajă foarte largă de domenii de cooperare. Parteneriatul Strategic cu SUA a fost un element definitoriu în procesul național de reformare în domeniul militar, dar și un facilitator în parcursul aderării țării noastre la spațiul euro-atlantic, în anul 2004. Un alt moment important în evoluția relației bilaterale româno-americane l-a reprezentat semnarea în anul 2005 a acordului privind activitățile Forțelor SUA staționate pe teritoriul României. Recunoscând faptul că prezența trupelor SUA în țara noastră contribuie la întărirea securității naționale și a stabilității regionale, acordul a permis trupelor americane să utilizeze facilitățile românești de instruire și operare. Ulterior, începând cu 2010, am elaborat planul de implementare a măsurilor de securitate pentru Baza 99 Deveselu în conformitate cu obligațiile asumate prin acordul bilateral Ballistic Missile Defense Agreement. Trei ani mai târziu, a avut loc deschiderea lucrărilor la facilitatea SUA din cadrul Bazei SUA de la Deveselu, prin care s-a demarat procesul de instalare a sistemului Aegis Ashore Missile Defense. În 2016, a fost declarată capacitatea operațională completă a acestui sistem, capabilitate esențială NATO pentru apărarea anti-rachetă, cu misiunea de a detecta, urmări, angaja și distruge rachete balistice. Materializarea acestui proiect a reprezentat o realizare majoră a cooperării româno-americane, atât la nivel bilateral, cât și în contextul NATO. Este o reușită istorică și un punct de referință în cadrul parteneriatului strategic SUA-România.
Situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre s-a schimbat însă abrupt în 2014, când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea. Această schimbare a creat necesitatea unor asigurări de securitate din partea NATO și SUA împotriva unor potențiale agresiuni ale Rusiei. Astfel, în ceea ce privește relația SUA-România, în 2020 a fost semnată foaia de parcurs privind cooperarea în domeniul Apărării pentru perioada 2020 2030. Documentul este pus în concordanță cu strategia națională de Apărare a României și are în vedere creșterea posturii de descurajare pe flancul estic al Alianței. Trupele americane dislocate în principal în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu sunt dovada relației puternice dintre țările noastre și rezultatul Parteneriatului Strategic. Prezența permanentă a structurilor americane pe teritoriul României reprezintă forma concretă de descurajare a Rusiei. Totodată, este o garanție a faptului că dacă situația o va cere, SUA vor acționa potrivit planificării aliate regionale și a celei naționale pentru îndeplinirea obiectivelor de protejare a populației și de apărare a teritoriului. Începând cu 2022, războiul brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei a adus o creștere a relevanței arhitecturii de securitate pe flancul estic al NATO. În mod implicit, a pus în prim-plan importanța strategică a României și a Parteneriatului cu Statele Unite. Relocarea rapidă a forțelor americane în statele europene de pe flancul estic, inclusiv în România, a reconfirmat soliditatea relației transatlantice și determinarea SUA pentru apărarea Alianței. Mai mult, Senatul american a avizat în 2023 un proiect de lege privind securitatea în regiunea Mării Negre. Potrivit acestuia, Statele Unite ale Americii, în coordonare cu state NATO și UE, vor dezvolta o strategie pe termen lung în vederea consolidării securității și rezilienței statelor din regiunea Mării Negre și stabilirii unei prezențe militare permanente și consolidate pe flancul estic al Alianței. În prezent, plaja domeniilor de cooperare cu aliații include dezvoltarea infrastructurii în diferite facilități de instruire și desfășurare a misiunilor, participarea la exerciții comune, pregătirea personalului de aviație, programe de instruire în domeniul cibernetic, programe de cooperare pe linia apărării antiaeriene, sprijin pentru apărarea cibernetică, dezvoltare în domeniul medicinei militare, învățământului, intervenție la dezastre și altele.
De altfel, conform Cartei Albe a Apărării, consolidarea relației de parteneriat în domeniul Apărării cu Statele Unite a fost stabilită ca obiectiv al politicii naționale de Apărare. (...) Pentru Armata României, programele de cooperare cu militarii americani contribuie la îmbunătățirea instruirii și educației, la modernizarea capabilităților, la întărirea avertizării timpurii și sprijină interesele naționale în domeniul Apărării. Estimând că riscurile și amenințările recente vor deveni mai intense, mai ambigue și vor continua să testeze capacitatea de Apărare, reliefez în acest context valoarea Parteneriatului Strategic România-SUA. Acest parteneriat servește intereselor comune ale ambelor țări. În condițiile în care evoluția mediului global de securitate prezintă o creștere accelerată a gradului de improbabilitate, în special în zona de interes a țării noastre, este important să știm că Statele Unite ale Americii sunt interesate de securitatea României și de stabilitatea regiunii Mării Negre.
În final, subliniez importanța pentru securitatea și implicit pentru bunăstarea țării noastre a apartenenței la NATO și UE, respectiv a Parteneriatului Strategic. Consider ca fiind lipsit de echivoc faptul că mediul academic civil este vectorul expunerii publice a reflectării relațiilor internaționale ale României în asigurarea securității naționale. Demersul dumneavoastră este cu atât mai relevant cu cât platforma de comunicare o constituie Security Studies and World Politics Forum. (...) Totodată, vă îndemn să purtați mesajul dincolo de porțile universitare către tineri din alte medii profesionale".
