"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Scriitorul britanic Paul McAuley folosește în romanele sale SF ideea de „meme infecțioase”. Prima oară o lansează în Fairyland (1995) (cred, nu i-am citit chiar toate romanele, încă), apoi mai apare în seria Quiet War (2008-2013) și în seria Jackaroo (2015-2016).
„Memele infecțioase” ale lui Paul McAuley au căi de transmitere diferite: chimico-biologice (Fairyland), viruși informatici care atacă interfețele dintre oameni și lumi virtuale (Quiet War), contact cu fomite extraterestre (Jackaroo). Indiferent de modul de transmitere „memele infecțioase” produc modificări profunde asupra persoanei afectate, biologice și psihologice.
O astfel de „memă infecțioasă” este un set de idei care adună la un loc concepte aparent contradictorii (gen o religie care venerează superconductorii sau un corp celest, o ideologie a nazismului democratic etc.), un set de idei sincretice care preiau controlul asupra persoanei infectate pornind de la o bază biologică. „Mema infecțioasă” preia controlul asupra minții persoanei afectate pornind de la un declanșator biologic care modifică modul de gândire începând cu chimia creierului uman. Un sărut cu schimb de salivă duce la convertire instantanee, de exemplu. Infecțiile virale de genul acesta sunt de natură să anihileze societăți întregi.
Și avem două categorii de oameni: cei imunizați împotriva „memelor infecțioase” prin diverse metode, de la vaccinuri până la evoluții/ modificări genetice – iar de cealaltă parte victimele.
