"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Jurnalista de investigație Emilia Șercan explică de ce atât președintele Nicușor Dan, care a spus o gogomănie jenantă despre SPP, cât și cei care au sărit, cu o grabă cel puțin suspectă, să minimizeze puterea și influența pe care le au Lucian Pahonțu și SPP în arhitectura statului, sunt în eroare (sau vor să inducă în eroare) când „bagatelizează puterea” acestei instituții. Detalii mai jos.
Paranteză. Amintim că Nicușor Dan, întrebat despre situația lui Lucian Pahonțu și posibilitatea ca acesta să fie demis în contextul dezvăluirilor privind participarea la reprimarea Revoluției din 21 decembeie 1989, a răspuns: „SPP nu este un serviciu secret. Este un serviciu de pază”. Or, dincolo de faptul că îl contrazice legea, președintele se contrazice și singur în condițiile în care Pahonțu apare adesea în apropierea sa ca un personaj relevant în decizii și discuții, la aceeași masă cu lideri politici, nicidecum ca un bodyguard. Ulterior, mai multe persoane publice, printre care și Iulian Fota, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, dar și diverși pseudo-jurnaliști au susținut public că rolul lui Pahonțu nu ar fi fost atât de securist în trecut și nu ar fi nici atât important/relevant în prezent pe cât se afimă în spațiul public.
Redăm precizările Emiliei Șercan:
„Am văzut mulți oameni care au încercat să bagatelizeze puterea șefului SPP Lucian Pahonțu.
Pahonțu are în subordinea lui cea mai mare rețea umană de culegere de informații cu acces la cei mai importanți oameni din stat.
Potrivit legii, angajații SPP oferă protecție demnitarilor. Dar poate oferi protecție și familiilor acestora, în limitele competențelor legale, sau să le asigure paza sediilor de lucru şi a reședințelor.
Legea le permite angajaților SPP să desfășoare - deschis sau acoperit - activităţi de culegere, de verificare şi valorificare a informaţiilor strict pentru a proteja demnitarii.
Dincolo de asta, stând zi de zi în preajma demnitarilor, angajații SPP află tot felul de informații despre viața privată a celor pe care îi păzesc: mai o problemă de sănătate, mai un copil rebel, mai o mătușă "Tamara" care e prosperă femeie de afaceri la 80 - 90 de ani, mai o amantă sau un amant, mai o cutie de pantofi plină cu bani, mai un trafic de influență, mai un frate care face afaceri cu interlopii, mai un șantaj, mai una, mai alta.
Puterea lui Pahonțu vine din informațiile pe care le poate afla despre fiecare demnitar care are pază asigurată de SPP, dincolo de informațiile pe care SPP are dreptul - prin lege - să le culeagă pentru a proteja demnitarii.
Am discutat zilele trecute cu câțiva colegi care mă întrebau de ce se spune că Pahonțu este atât de puternic și mi-am adus aminte de filmul J. Edgar, despre viața lui J. Edgar Hoover, puternicul șef al FBI care a condus serviciul timp de 48 de ani.
Filmul începe cu o scenă care arată haosul de la sediul central al FBI după moartea subită a lui Hoover, cu angajați care cărau cărucioare pline cu dosare personale de politicieni, pe care se grăbeau să le distrugă. Ștergeau urmele activităților ilegale de culegere de informații despre oameni politici, lucru știu și documentat în prezent despre Hoover.
Nu știu dacă SPP/ Pahonțu are dosare cu informații personale despre politicieni români, însă e clar că deține informații despre viața privată a politicienilor, informații care, cel mai probabil, reprezintă sursa de putere care l-a ținut directorul SPP timp de 21 de ani, chiar și după ce a ieșit la pensie.
Mai multe surse susțin că Pahonțu a devenit un fel de broker politic, de fixer care ajută la soluționarea unor crize politice, ceea ce se coroborează cu informații aflate deja în spațiul public.
Multiple surse susțin că Pahonțu l-a apropiat pe Klaus Iohannis de PSD, relație mai mult decât evidentă mai ales în cel de-al doilea mandat, când sub oblăduirea lui s-a format USL 2.0 powerd by Nicu & Marcel.
Unele surse mai susțin că Pahonțu este cel care a intermediat discuțiile dintre Iohannis și Grindeanu din 2017, după ce guvernul Sorin Grindeanu powerd by Liviu Dragnea a dat Ordonanța 13 care a scos sute de mii de oameni în toată țara. Grindeanu a fost convins, inițial peste capul partidului, să dea Ordonanța 14 ca să abroge Ordonanța 13.
Tot multiple surse susțin că Pahonțu este cel care a intermediat apropierea dintre președintele Nicușor Dan și PSD, căruia Dan i-a făcut nenumărate concesii, lăsând impresia că este agent electoral PSD, fapt care a părut uluitor pentru mulți dintre susținătorii președintelui.
Un lucru pe care îl știm public din declarațiile lui Adrian Veștea este că Nicușor Dan a trimis o mașină SPP după el să-l aducă de la Brașov atunci când l-a desemnat premier. De parcă SPP este Uber sau Bolt sau Veștea nu putea veni singur cu mașina. Însă probabil aveau nevoie de garanția că Veștea nu va vorbi, iar din ceea ce a mai declarat Veștea, nici soția lui nu a știut decât cu 10 minute înainte.
Cum AUR flutură sperietoarea suspendării - foarte posibil pe mână cu PSD - nu mă miră că Nicușor Dan refuză să accepte ideea de a-l demite pe Pahonțu. Probabil se gândește că fără cureaua de transmisie Pahonțu rămâne vulnerabil în fața PSD.
Cazul șefului SPP - pentru că da, este un caz - ne arată de ce e sănătos într-o democrație să limitezi mandatele în instituțiile publice, mai ales cele din zona de forță, că altfel ajunge alde Pahonțu fie mare mastermind în politică, făcător și desfăcător de guverne sau crize guvernamentale.”
Nu-l mai spălați pe Pahonțu. A fost SECURIST, nu "jandarm", și a crescut la umbra unui kaghebist
