Deputatul Cătălin ”Mitralieră” Rădulescu a devenit revoluționar prin IMPOSTURĂ! Încasează MII de euro anual

Podul.ro vă prezintă dezvăluirile jurnaliștilor recorder.ro, care-l acuză pe controversatul deputat PSD-ist Cătălin ”Mitralieră” Rădulescu de impostură și minciună în ceea ce privește căpătarea statutului oficial de revoluționar, de pe urma căruia social-democratul câștigă anual mii de euro.  

Atunci când luptă în revoluția codurilor penale și a ordonanțelor care eliberează infractorii din pușcării, deputatul Cătălin Rădulescu o face cu anvergura celui care are deja în piept o insignă de erou. Sunt 14 ani de când îi plătim indemnizație de revoluționar în semn de recunoștință pentru că ne-a adus libertatea în decembrie 1989. Rădulescu are titlul de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române” și încasează în fiecare an câte 5.000 de euro. Până acum a strâns de-un Range Rover, mașină pe care o pomenește adesea cu mândrie ca simbol al verticalității sale și ca garant al faptului că este incoruptibil (în ciuda unei condamnări definitive pe care o poartă după el.

Dosarul de revoluționar al lui Cătălin Rădulescu e plin de declarații care se bat cap în cap și niciun alt participant la evenimentele din 1989 nu a confirmat faptele de vitejie pe care le-a înșirat în cele două declarații date în 2004 și 2016. Deputatul PSD n-a avut minima curiozitate de a citi o cronologie a evenimentelor din decembrie 1989 înainte de a așeza pe hârtie propriile mărturii. Așa se face că Rădulescu rescrie, pe alocuri, istoria pentru a se potrivi mai bine cu invențiile sale. Nu știe nici măcar în ce zi a căzut Ceaușescu, iar când vine vorba de participarea sa la Revoluție își localizează acțiunile în orașe diferite de la o declarație la alta. În 2004 susținea că a făcut Revoluția în Pitești, iar în 2016, când revoluționarii au fost reverificați și criteriile au devenit mai aspre, spunea că a luptat în Timișoara și București.

Contactat de Recorder, Rădulescu a refuzat să clarifice unde a participat la Revoluție și care sunt faptele care îl recomandă pentru titlul de revoluționar plătit din bani publici: „Dosarul meu a fost verificat de mai multe comisii, nu trebuie să vă dau vouă explicații. Există martori care știu ce am făcut în acele zile și dacă e cineva care să conteste că am fost acolo, eu îl mănânc. Voi puteți să scrieți ce vreți, oricum am fost avertizat că urmează să fiu atacat de jurnaliștii statului paralel„.

Cătălin Rădulescu a obținut un certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite” în anul 1996, afirmând în declarația din dosar că a participat la evenimentele din Pitești, orașul său de baștină. În 1989, Rădulescu avea 27 de ani și era angajat ca medic la Spitalul Orășenesc Câmpulung. În județul Argeș, unde se afla, a fost liniște deplină în zilele care au precedat căderea lui Ceaușescu: la Pitești s-a ieșit în stradă după fuga dictatorului, așadar, n-a fost propriu-zis o revoluție, ci o celebrare a eliberării. Un singur om a murit după ce o armă a unui soldat s-a descărcat accidental. În rest, nu au existat lupte de stradă, n-au fost răniți, iar conducerea locală a Partidului Comunist Român s-a predat de bunăvoie Armatei. Această tranziție pașnică nu l-a împiedicat pe Cătălin Rădulescu să-și aroge merite uriașe în victoria Revoluției și să-și depună, în 2004, dosarul pentru a obține și indemnizație de luptător în Revoluție. Am consultat dosarul său, pe baza căruia încasează bani publici, iar faptele sunt următoarele:

Am participat activ la Revoluția din Decembrie 1989 încă din 22 Decembrie 1989, când am forțat intrarea în Consiliul Județean Argeș după ce am incitat un grup de oameni de pe stradă, în centrul orașului Pitești împreună cu Pop Mihai Doru, Nicolae Saceleanu și alții în timp ce la televizor Nicolae Ceaușescu își ținea ultima cuvântare (n.r. – în realitate, ultima cuvântare televizată a lui Nicolae Ceaușescu a avut loc în ziua de 21 decembrie 1989. În 22 decembrie, la televizor apăruseră deja primii revoluționari care anunțau fuga lui Ceaușescu și victoria Revoluției).

Am fost ales în primul Consiliu Județean al FSN Argeș care s-a format pe 22.12.1989, apoi ca membru în Biroul Executiv al CFSN Argeș. Am participat la toate activitățile CFSN Argeș: la organizarea brigăzilor de control stradal (21.12.1989) (n.r. – în 21 decembrie 1989 Cătălin Rădulescu n-ar fi avut cum să participe la controlul stradal, întrucât miliția ceaușistă era încă pe poziții, înarmată până în dinți, fiind declarată stare de necesitate), la dezarmarea Securității Argeș (împreună cu Saceleanu Nicolae și Iordache Tiberiu – 22.12.1989), la arestarea și interogarea doamnei Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu, care încercase să fugă din Scornicești și să se retragă la o mănăstire în munți; […] Pe data de 29.12.1989 am fost desemnat de CFSN Argeș pentru a-l întâmpina pe domnul Gelu Voican Voiculescu la Palatul Victoria pentru a ne aproba înființarea în cadrul CFSN-ului Argeș a Comisiei Speciale de Cercetări „222“ pentru cercetarea abuzurilor și asanarea morală legală și democratică în toate sectoarele de activitate economico-socială, ocazie cu care i-am întâlnit pe domnii Romeo Raicu și Silaghi Radu.

Pe data de 02.01.1990 am fost desemnat să plec la Timișoara și să iau legătura cu CFSN Timiș unde am stabilit contacte cu Claudiu Iordache și Lorin Fortuna, în urma cărora am adus în Pitești „Piața Timișoara“ și am obținut 50 de tone de carne de porc pentru județul Argeș

Citiți AICI întregul articol.