Institutul Cultural Român, BILANȚ 2017-2019. Doi ani de teleormanizare

La doi ani de la preluarea mandatului, Liliana Țuroiu nu a propus o strategie a instituției. Consiliul de Conducere al ICR, forul în care sunt reprezentate și uniunile de creație - nu exclusiv reprezentanții puterii - este ocolit permanent. De altfel, deși Liliana Țuroiu invocă permanent o strategie a ICR, domnia sa nu și-a achitat obligația legală de a prezenta o strategie, aceasta lipsind cu desăvârșire din orice document oficial al ICR.

ICR nu respectă prevederea legală care obligă ca orice instituție publică finanțatoare să organizeze minim o sesiune de concurs de proiecte cu finanțare nerambursabilă pe an. Două exerciții bugetare – fără concursul obligatoriu de finanțări nerambursabile. ICR a sistat singurul program de acest tip, programul CENTENART, chiar în anul premergător Centenarului Marii Uniri, în ciuda obligației legale în acest sens din Ordonța nr. 51/1998 (Art. 2 alin. 2 prevede că „autoritățile finanțatoare sunt obligate să organizeze anual cel puțin o sesiune de selecție de oferte culturale”).

Conducerea ICR se află nu la Bucureşti, ci mai degrabă într-un exil de lux, decontând sume enorme de la bugetul de proiecte care ar trebui sa se îndrepte spre creatori, nu spre funcționari. Numai anul trecut, Liliana Țuroiu a primit personal din bugetul ICR peste 30.000 euro pentru deplasări în străinătate.

Printr-o nouă organigramă s-a decis desființarea unor departamente importante în anul Centenar (Direcția Românii din afara granițelor). Au apărut, în schimb: Biroul Corp Control (deși ICR nu are alte entități în subordine), Compartimentul informaţii clasificate, trei cabinete ale demnitarilor (înființate cu o lună și zece zile înainte de publicarea în Monitorul Oficial pe 19 martie a OUG care permite acest fapt), iar Biroul Secretariat a crescut la rangul de Serviciu secretariat (suplimentar față de cele trei cabinete ale demnitarilor, în defavoarea direcțiilor de proiecte). O analiză a organigramei și noului ROF conduce la concluzia că nu se respectă nici procentul de maxim 12% funcții de conducere (raportat la cele 184 prevăzute în legea de funcționare a ICR) fiind minim 29, nici numărul minim prevăzut în legislație pentru fiecare structură (birou, serviciu, direcție, direcție generală) cu încadrarea în cele 184 de posturi.

Preocuparea constantă a președintei ICR este pentru propria imagine, în detrimentul instituției, precum și pentru promovarea propriei afaceri, colecția Zestrea, în cadrul proiectelor ICR - Noaptea Sânzienelor la ICR, conferința despre industrii creative organizată la Roma, concerte ale Orchestrei Române de Tineret, etc.

Preşedinta ICR are website propriu - www.lilianaturoiu.com - unde imaginea donmniei sale este construită pe proiectele ICR din bani publici.

Raportul anual al Curții de Conturi, aferent anului 2017, primul an de mandat al actualei conduceri, în frunte cu Liliana Țuroiu, constată grave nereguli sau încălcări ale legii, precum:

- 70 (șaptezeci!) de persoane angajate fără concurs, prin detașare de la diverse SRL-uri;

- 11 contracte cu jumatate de normă, fără concurs;

- drepturi salariale necuvenite în sumă de 848 mii lei.

Toate acestea sunt motive serioase care impun demisia domnaei Liliana Țuroiu din calitatea de Preşedinte al ICR.