Rămasesem fără coledzi, mă-înțelegi?

Chinurile facerii noului guvern s-au sfărșit, după o dramoletă în urma căreia au învins jocurile de interese în dauna principiilor și a prioirităților naționale. 

Avem analfabetism funcțional, abandon școlar, impostură academică, programă școlară prost întocmită, inspectorate județene simboluri ale clientelismului și incompetenței. Iar ministerul Viitorului, adică al Educației, este încredințat din întregul rezervor de cadre al primului partid al viitoarei guvernări unui personaj șters și umil, apărător al plagiatelor și al conservării privilegiilor rețelelor de interese din sistemul de învățământ. 

Dinspre partea oamenilor noi care s-au învechit rapid în politică, aflați că nu s-au ridicat de la masă când desființarea pensiilor speciale și votul în două tururi nu au fost incluse în programul de guvernare, pentru că au avut alte priorități: ministere cît mai multe și mai bănoase, doar pentru cei din stratosfera partidului. Au câștigat maxim din negociere, mai puțin împlinirea speranțelor susținătorilor sinceri. 

Cât despre eterna balama etnică a guvernărilor postdcembriste, a dat un semnal de fidelitate prin vizita urgentă la Budapesta, pentru informare și sfătuire în privința guvernării României. Se putea și telefonic, desigur, dar nu ar fi fost la fel de ostentativ și nepotrivit.