Generația noastră este condamnată să le plătească magistraților pensii speciale! / În fapt, legea pe care o propune Ilie Bolojan nu va atinge privilegiile deja existente, pentru că ar fi „neconstituțională”, ci doar le va mai ajusta puțin pe ale celor care nici nu au intrat încă în magistratură, adică va produce efecte peste vreo 35 de ani!

Cel puțin doi foști judecători ai CCR – Augustin Zegrean și Tudorel Toader – au opinat că proiectul propus, marți, de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraților și vârsta acestora de pensionare are șanse să treacă de Curtea Constituțională. Pentru că, așa cum a explicat un cunoscut avocat, „legea va produce efecte depline abia peste vreo 35 de ani”, adică pentru o altă generație de magistrați care în acest moment nici măcar nu se află în domeniu, cei aflați acum în magistratură sau beneficiarii de super-pensii speciale nefiind aparent afectați. 

Context. Proiectul prezentat de Bolojan ar urma să fie inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările pe care le are acesta în vedere  se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani (deci ar exista posibilitatea ca unii magistrați să se poată pensiona li la 58 de ani) și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul net din activitate. Reforma este urgentă și necesară, a spus premierul, care avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile PNRR. Ilie Bolojan a precizat că până la finalul acestei săptămâni va fi anunțat și un calendar referitor la dezbaterea și aprobarea proiectului. 

Prevederile proiectului expus de premier vor intra în vigoare în viitor: „Legea va fi aplicată pentru cei care sunt în magistratură, dar nu au îndeplinit vârsta de pensionare pe această lege. Nu poți da legi care retroactivează”. Premierul este convins că „mulți tineri din România, care au un simț al dreptății pronunțat, vor intra în sistemul de Justiție, pentru că este predictibil, are cel mai bun sistem de salarizare, de pensionare, chiar și cu aceste modificări”.   

„Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor”, precizase premierul Bolojan într-un interviu pentru G4Media. 

 „Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită”, a mai arătat Bolojan pentru G4Media. 

Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM a explicat ce a vrut să spună Bolojan cu privire la „modificările care se referă la viitor”: 

„Din tot ce spune Ilie Bolojan despre proiectul de modificare a legii magistraților în ce privește pensiile ceea ce e esențial este această precizare: Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor.

Viitorul în această materie, în așa fel încât să rămânem în picioare din punct de vedere constituțional, înseamnă că orice modificare legislativă se va aplica exclusiv magistraților care vor intra în sistem după data intrării în vigoare a acestor modificării legislative. Adică vor produce efecte depline după următorii cca 35 de ani, desigur dacă până atunci nu se mai modifica ceva. Nu dr alta dar ultimele 2 modificări, la fel de revoluționare, au fost în 2022 si 2023 (vârsta de pensionare la 60 de ani și limitarea pensiei la cel mult ultimul salariu net)

Măcar președintele Nicușor Dan a spus-o mai direct.

Nu o sa contenesc să tot spun că ținta Guvernului nu sunt pensiile magistraților (cca 5600 de persoane, cam 1,6 miliarde lei anual), pentru ca politicienii știu ca nu se pot atinge de ele, ci celelalte pensii calculate potrivit unor legi speciale, adică pensiile militare (cca 200.000 de persoane - cam 15 miliarde lei anual).”

Ce spun constituționaliștii 

Tudorel Toader a precizat pentru Digi24 că potențialele măsuri enumerate de Bolojan au șanse să treacă de CCR, pentru că, în esență, premierul a vorbit despre ieșirea judecătorilor la pensie la vârsta de 65 de ani și o pensie mai mică decât salariul. 

„Când analizăm o lege, un proiect de lege, avem în vedere, pe de o parte, posibile neconstituționalități de fond referitoare la conținutul reglementării și în al doilea rând, posibile neconstituționalități care pot să rezulte din procedura de legiferare. (...) Deciziile anterioare nu s-au referit la vârsta de pensionare a magistraților. N-a fost pusă în discuție această problemă. Vârsta de pensionare este de competența exclusivă a legiuitorului. Adică nu este o problemă de constituționalitate”, a precizat Tudorel Toader. 

„Ce s-a discutat? Ce s-a stabilit de fiecare dată, că-s mai multe decizii ale curții privind pensiile magistraților. Ca pensia magistraților să fie cât mai aproape de salariu magistratului în funcție. De ce? Pentru că magistratul are multe incompatibilități, interdicții și atunci, în momentul în care este la pensie, nu se mai poate racorda la viața economică, socială precum cineva care n-a avut respectivele interdicții, incompatibilități”. 

 „Ceea ce se propune în proiectul de lege - 70% - este aproape de 80% cât este încă astăzi în vigoare, cu deosebirea că 80% este astăzi din brut, 70% este din net. Nu cred că este o problemă de neconstituționalitate. Dar, niciuna din deciziile anterioare n-a întrezărit posibilitatea ca pensia să fie chiar mai mare decât ultimul salariu. Și atunci pare că este corectă această soluție pe care o propune Guvernul? Personal, consider și eu că dincolo de neconstituționalitate este nefiresc să ies la pensie cu mai mult decât salariul pe care în aveam”, a mai explicat Tudorel Toader. 

„N-are de ce să nu treacă de Curtea Constituțională, pentru că întotdeauna au fost respinse propunerile acestea de schimbare pe motiv că legea nu poate să retroactiveze. Dacă Legea va fi bine făcută după acest aspect nu are de ce să nu treacă. (...) Dacă vă face o lege care să nu afecteze drepturile câștigate deja, că toată lumea se spune că sunt drepturi câștigate și nu le poți afecta, atunci nu are de ce să se oprească la Curtea Constituțională, după acest aspect, dar poate că găsesc alte motive”, a precizat și fostul președinte al CCR Augustin Zegrean pentru „Adevărul”. 

„Sigur că vor fi nemulțumiri colosale” mai subliniază Augustin Zegrean, pentru că magistrații care sunt acum la pensie vor rămâne cu pensii mai mari decât cei care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii. „Discuții vor fi, numai că este practică CEDO care spune că legea nu îți garantează cuantumul pensiei. Legea îți garantează dreptul la pensie, nu cuantumul ei”, mai completează fostul șef CCR.  

 Augustin Zegrean mai subliniază că noua lege nu ar trebui să mai sufere alte modificări curând. „Dar vreau să vă spun, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ultimii cinci ani a fost modificată de două ori. Acum va fi a treia modificare. Nu știu dacă e bine să tot modifici legea. (...) Să o facă, să rămână și să fie pentru multă vreme, nu numai pentru un an doi. (...) La noi se schimbă legile de la zi la zi. De câte ori se schimbă puterea, se ia în discuție problema pensiilor speciale. Pentru că în campanie toți promit că vor tăia pensiile speciale”, a mai spus Zegrean.

Precizările lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria: