UPDATE Prezidențiale 2019. Prezența la vot la ora 20 pe segmente de vârstă


UPDATE Prezidențiale 2019. Prezența la vot la ora 20 pe segmente de vârstă

UPDATE. Ora 21.00. Turul unu prezidențiale 2019. Exit-poll IRES/CURS-Avangarde/Sociopol: unul dintre ele include și Diaspora

UPDATE. Ora 20.00. Prezența la vot la nivel național: 8.534.072 (46,84%). Împărțirea pe segmente de vârstă:

18-24: 653.837

25-34: 1.203.281

35-44: 1.539.053

45-64: 3.252.081

65+: 1.885.820

Prezența la vot în străinătate: 641.542. Împărțirea pe segmente de vârstă:

18-24: 53.888

25-34: 188.048

35-44: 184.830

45-64: 194.235

65+: 20,541

Prezență la vot România+Diaspora: 9.175.614

UPDATE. Ora 19:00. Prezența la vot în România: 8.206.388 (45,08 %). Între voturile din mediul orban și cele din rural este o diferență mai mare de 1,2 milioane. Prezența la vot la nivel național în turul I al alegerilor prezidențiale din 2014 a fost la ora 19 de 48,89%. 

Prezență la vot în Diaspora: 615.469. La alegerile prezidențiale din 2014, în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători, iar în al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare.

UPDATE. Ora 18:00. Prezența la vot a depășit 42%, adică peste 8,1 milioane de români și-au exercitat dreptul la vot. Media este de aproximativ 11.500 de votanți pe minut. În diaspora au votat 583.000 de români.

UPDATE. Ora 17:30. Au votat aproape 7,4 milioane de română în țară și peste 570.000 peste hotare. În procente, înseamnă o prezență la vot de peste 40% (în țară).

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, la ora 17:00, cele mai mari prezențe la vot se înregistrau în județele Olt și Teleorman, care aveau patru procente peste media națională de 35,1%. Prin comparație, în 2019, cele mai mari prezențe la urne sunt înregistrate, la ora 17:00, în Cluj și Brașov care au 8, respectiv 5 procente peste media națională de 37,9% (în ambele cazuri, cu excepția Ilfovului).

UPDATE. Ora 16:00. Peste 6,3 milioane de români au votat în țară și aproape 530.000 în diaspora. Prezența în București este de aproape 36%. 

La nivelul țării, prezența este de 33,45%, participarea fiind totuși mai mică decât la alegerile prezidențiale de acum cinci ani, turul I, când la ora 16:00 la urne se prezentaseră 35,1% dintre românii cu drept de vot.

CITEȘTE ȘI: Consultant politic, informații care o îngroapă pe Viorica. Dinamica votului îl trimite pe Dan Barna îl turul al doilea al prezidențialelor

UPDATE. Ora 15:30. În diaspora au votat aproape 510.000 români. În țară, cea mai mare prezență este în Ilfov: 40%, dar sunt și secții de votare, cum este cea din stațiunea Păltiniș, unde prezența a atins 400%.

Pragul de prezență de 30% în țară a fost deja atins. Au votat peste cinci milioane și jumătate de români.

Ora 15:00. Prezența la vot este de 29,21%. 5.321.324 de români din țară au votat deja, prezența mai mare menținându-se în urban. Comparativ, la aceeași oră, la alegerile europarlamentare din acest an, prezența la vot era de 27,68%, adică 5.058.070 votanți. În jurul acestei ore, aproximativ 11.000 de persoane votează pe minut.

În străinătate au votat aproape 490.000 de români. 

Au început să voteze și românii din Statele Unite.

Pe listele permanente sunt înscriși peste 18,2 milioane de români. Peste 715.000 de persoane cu drept de vot figurează ca locuind în străinătate, iar 19.215 de persoane au dreptul de vot interzis.

Premierul Ludovic Orban crede că în 2019 va fi cea mai mare prezență din istoria primului tur al alegerilor prezidențiale. "Este o prezență bună și cred că va fi cea mai mare prezență din istoria primului tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce arată că îmbunătățirea condițiilor de exercitare a dreptului de vot permite mai multor români să voteze și sunt convins că și în continuare, la alegeri, numărul românilor din diasporă care își vor exercita dreptul de vot va crește", a declarat, duminică, Ludovic Orban, la sediul PNL.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a declarat, duminică, în faţa secţiei de votare, că a refuzat să-şi exprime dreptul de vot pentru că niciun candidat nu şi-a arătat sprijinul pentru candidatura oraşului la statutul de Capitală Europeană a Tineretului în anul 2022.

UPDATE. Ora 13:00. 408.000 de români din afara granițelor țării votaseră până la această oră, iar în țară, puțin peste 3,8 mlioane de alegători se prezentaseră la secțiile de vot. Tot în jurul acestei ore a votat și unchiul Alexandrei Măceșanu, prezidențiabilul Alexandru Cumpănașu, la Caracal, unde a mers alături de soție. În aceeași secție au votat și părinții Alexandrei, așezați la coadă chiar înaintea vărului prezidențiabil. Discrepanța mare între hainele ponosite ale acestora, necazul și amărăciunea de pe chipurile lor și veselia în haine scumpe ale Cumpănașilor.  „Pentru o Românie în care să nu ne mai fie frică să ne ducem copiii la școală, pentru o Românie în care autoritățile să nu ne mai ascundă adevărul, pentru o Românie care să aibă mai multă încredere”, a spus Cumpănașu la ieșirea din secția de vot. DETALII AICI

UPDATE. Ora 12:30. 380.000 de români din străinătate au votat deja. Recordul de până azi fusese atins în turul 2 al alegerilor prezidențiale, dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta: 379.000 de oameni prezenți la vot.

UPDATE. Ora 11:30. 13, 85% prezență la urne, adică peste 2,5 milioane de români au votat deja. 

UPDATE. Ora 11:00: Prezența la vot pe teritoriul României este de 11,08%, 2.019.704 de români votând la primul tur al alegerilor prezidențiale. Practic, în fiecare minut, aproximativ 8800 de români votează. Județele fruntașe sunt însă cele considerate tradițional roșii: Ilfov, Teleorman, Olt, Constanța și Dâmbovița.

Fostul președinte al României Ion Iliescu va vota duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, folosindu-se de urna mobilă, după ce a făcut solicitare către Liceul Jean Monnet din București, au declarat, pentru Mediafax, surse oficiale.

Liviu Dragnea și Radu Mazăre ar putea, dacă doresc, să-și exprime și ei votul din spatele gratiilor. Ambii sunt încarcerați la Rahova.

UPDATE. Ora 10:00. Dan Barna a votat, alături de partenera de viață, la Sibiu, în cursul orei 10.00. „Un vot pentru viitorul nostru. Luați-vă prietenii și mergeți la vot. Ștampila aceea micuță este, astăzi, superputerea voastră”, a declarat candidatul Alianței USR-Plus. 

Tot la 10.00 a votat și Theodor Paleologu la Liceul „Spiru Haret” din București. „Am votat pentru că tinerii să aibă motive să rămână în România și să contribuie la bunăstarea acestei țări. Pentru o Românie a respectului, respect pentru românii de toate vârstele, românii din România și din afară țării, pentru România respectului față de toți românii și, de asemenea, trebuie că românii să ceară respect din partea celor care o conduc", a declarat Paleologu, candidat independent susținut de PMP. 

UPDATE. Ora 9:40. Numărul votanților de pe teritoriul României a sărit de un milion de persoane, prezența în procente fiind de 5%, mai mare ca la alegerile europarlamentare.

Județele cu cea mai mare prezență la urne au fost Ilfov – 7,29%, Teleorman – 7,22% și Olt – 6,82%. La polul opus se află județele Covasna – 3,33%, Satu Mare – 3,49% și Harghita – 3,73%.

Prezența la urne în mediul urban este mai mare decât în mediul rural.

UPDATE 0ra 9.08. Președintele Klaus Iohannis votează la Liceul Jean Monnet din București. Este singur, neînsoțit de partenera de viață care votează cel mai probabil la Sibiu. Iohannis”: „Este o zi importantă pentru România, dar și pentru mine. Am votat pentru România normală”. DETALII AICI

Este și ora la care numărul celor care au votat a ajuns la 700.000. 

UPDATE ora 9:00. Numărul de votaanți a ajuns în doar două ore de la deschiderea secțiilor de votare la peste 600.000 de români, prezența fiind de 3,30%. Se votează practic  în ritmul de 5000 de persoane pe minut, pe teritoriul României. 

UPDATE 07:05 Ministrul de Interne Marcel Vela, noul ministru al Educației, Monica Anisie, și primarul general al Capitalei Gabriela Firea, au votat imediat după deschiderea secțiilor de vot.

CITEȘTE ȘI: VIDEO. Moise Guran dezvăluie cine a pierdut marea și singura dezbatere electorală a prezidențiabililor

Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că, până sâmbătă, la ora 21.00, ora României, au votat la secţiile din străinătate 259.889 de alegători, la care se adaugă ce care au votat prin corespondenţă, numărul total al voturilor înregistrate fiind de 285.078. Votarea continuă însă în mai multe ţări.

În Italia s-au înregistrat cele mai multe voturi, respectiv 50.294. S-a votat în număr mare şi în Anglia – 45.776, Germania – 40.46 şi Spania 35.360, ţări în care locuiesc foarte mulţi români.

În Republica Moldova au votat 15.782 de alegători, la o singură secţie de Chişinău înrgistrându-se 2.045 de voturi.

Trei dintre secţiile de votare cu cele mai multe voturi înregistrate sunt din Londra, la două dintre ele fiind peste 2.000 de votanţi, în timp ce la a treia au votat 1.600 de alegători.

De asemenea, 1.694 de persoane au votat la Bruxelles.

La polul opus, este secţia de votare din Phenian nu a votat încă niciun alegător. Până în 10 votanţi s-au înregistrat în secţii de votare din Turkmenistan, Uzbekistan, Zimbabwe, Muntenegru, Palestina, Angola, Sudan, Federaţia rusă, Serbia, Etiopia, Belarus, Iran, Kazakhstan, Brazilia şi Cuba.

Procesul electoral în străinătate continuă şi se va încheia doar luni dimineaţă, la ora 7.00.

Momente inedite s-au înregistrat în Italia și Germania unde două cupluri de miri au venit în ținute de nuntă la secțiile de votare pentru a-și exprima opțiunea electorală. Imaginile cu nuntașii au fost surprinse la Sectia de Votare nr.181, Sögel, Germania, și la Lecce, în Italia.

Aveți AICI harta interactivă cu secțiile de vot din străinătate.

Ordinea în care candidații apar pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019, potrivit tragerii la sorți care a fost efectuată de Biroul Electoral Central, este următoarea:

- Klaus Iohannis - Partidul Național Liberal

-Theodor Paleologu - Partidul Mișcarea Populară

- Dan Barna - Alianța USR PLUS
- Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România
- Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat
- Cătălin Ivan - Partidul Alternativă pentru Demnitate Națională
-  Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc
- Sebastian Popescu - Partidul Nouă Românie
- Banu John-Ion - Partidul Națiunea Română
- Mircea Diaconu - Alianța Electorală Un Om - formată din ALDE și Pro România
  Bogdan Stanoevici - candidat independent,
- Ramona Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
- Viorel Cataramă - Dreapta Liberală
-  Alexandru Cumpănașu - candidat independent

Politico.eu vorbește pe larg despre declinul PSD și despre miza acestora alegeri pentru social-democrații care doar acum 3 ani obțineau 46% din voturile românilor

Dacă în alegerile parlamentare din 2016 PSD câștiga, grație promisiunii de a majoră pensiile și salariile, 46% din voturile românilor, trei ani și trei premieri social-democrați mai târziu, partidul este slăbit, fiind asociat de mulți alegători cu corupția și incompetența, arată articolul publicat în Politico. Potrivit acestuia, eforturile sale constante în vederea modificării legilor justiției au fost văzute că o încercare de a submina lupta împotriva corupției.

"Încercările de a forța măsuri împotriva interesului populației au avut în mod firesc că efect pierderea sprijinului popular de către PSD, fapt confirmat cu ocazia alegerilor europene din mai", spune Paul Ivan, analist politic în cadrul European Policy Centre, pentru Politico.

Condamnarea fostului lider PSD Liviu Dragnea a înrăutățit lucrurile pentru partid, se mai specifică în analiză.

Toți acești factori i-au permis lui Iohannis să-și consolideze imaginea de simbol al stabilității în lupta împotriva corupției, mai scriu autoarele, care amintesc însă și de episodul în care acesta a fost forțat de PSD să o demită pe Laura Codruța Kovesi.

"Nu cred că social-democrația va dispărea din România", concluzionează fostul premier Victor Ponta, el însuși aflat acum într-o situație extrem de delicată în formațiunea pe care o conduce, admițând însă că însă că atât fostul, cât și actualul sau partid sau vor avea nevoie de "câțiva ani" pentru a se reconstrui, astfel încât "să nu sufere aceeași soarta că stânga din Polonia și Franța".

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.