Campania prezidențialelor, un grețos campionat al minciunilor și al atacurilor la persoană

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale începe oficial pe 10 octombrie, dar partidele au furat startul, așa cum fac de fiecare dată.

Oriunde îți arunci ochii, întreaga Românie se află într-o campanie permanentă, destrăbălată, și asta pretutindeni: pe clădiri, pe garduri, pe stâlpi, în presă sau aiurea… răsare chipul unuia sau al altuia, fie că vrei, fie că nu.

Indiferent de culoarea politică, această campanie electorală, ca de altfel și celelalte, este un veritabil campionat al minciunilor, al fanteziilor, al atacurilor la persoană, și nici pe departe al competențelor și al proiectelor. Totul pe principiul ”al nostru e mai frumos”. Câtă superficialitate!

Să nu uităm însă că noi toți plătim pentru acestă campanie, pentru aparițiile mediatice ale politrucilor, fiindcă… vorba ceea: ”obrazul subțire cu cheltuială se ține”.

Totuși, politicienii mioritici nu se mulțumesc niciodată doar cu promisiunile (oricât de nerealiste sunt acestea), ci ei distorsionează complet adevărul cu bună știință! Programele electorale – care, de altfel, sunt simple manuale de minciuni – devin istorie abia eșuată, și asta imediat după trâmbițarea rezultatelor înregistrate la urne.

Ne întrebăm de ce românii ar mai fi interesați de programe coerente și proiecte viabile, când politicienii se sucesc de azi pe mâine fără nicio remușcare?!? Care să fie criteriile ce stau la baza alegerii acestor indivizi? Care să fie motivația?

Din păcate, uriașa lehamite generată de acești politruci aruncă în derizoriu mizele alegerilor prezidențiale, pe așa-zisul principiul “de ce să mai votăm, dacă toți sunt la fel?”.

În realitate, această situație nocivă se datorează, în primă instanță, halului fără de hal în care politicienii autohtoni înțeleg să își respecte electoratul. Ani la rândul am ajuns să votăm nu calitatea unui candidat politic, ci răul cel mai mic! Și-apoi, imediat ce suntem dezamăgiți de personajul ales, de multe ori ajungem să spunem: “M-am înșelat și de data asta… pe viitor îi votez pe ceilalți!”. Dar – ce să vezi?! – ceilalți, în care ne punem speranțele, se dovedesc a fi la fel.

Și tot zăbovești pe gânduri și te-ntrebi: ”Eu cu cine votez?”