DOCUMENT Liberalii au făcut public programul de guvernare. Printre măsuri, eliminări de taxe și revizuirea legislației din Justiție

PNL a trimis joi Parlamentului programul de guvernare. Acesta conține o serie de măsuri pe termen scurt și anunță că obiectivele principale ale guvernului sunt organizarea alegerilor prezidențiale, nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României, desecretizarea documentelor din MAI privind ancheta din 10 august, tranziția de la modelul economic PSD la unul echilibrat.

"Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui Program de Guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european", se arată în document.

Ca obiective specifice, liberalii își propun:

• Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020;

• Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.

• Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.

Pentru eficientizarea activității Guvernului, liberalii propun:

• Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

• Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.

• Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.

La capitolul politici economice și bugetare reprezentații PNL își propun:

• Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.

• Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.

• Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.

• Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații. 13

• Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.

Ca obiective principale de investiții publice liberalii doresc:

• Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.

• Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.

• Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.

• Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.

La Justiție:

Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituționale în urma acestor modificări. Aceeași soluție se impune și pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepții unitare care să le coreleze.

Guvernul are în vedere în special situația Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanță de urgență de vechiul guvern, restrângerea atribuțiilor Președintelui României și a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă și alte vulnerabilități semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupției (GRECO), avizele Comisiei de la Veneția.

Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilități în litera, dar și spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiției desfășurat la inițiativa Președintelui României.

Arhiva SIPA

Guvernul, prin Ministerul Justiției, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociațiile profesionale ale magistraților și Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse și preocupări în mediul judiciar și cel politic, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a datelor și informațiilor conținute de arhivă, precum și eliminarea oricărui risc de șantaj la adresa magistraților sau justițiabililor.

În absența unei soluții care să întrunească un consens inter – instituțional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei și depunerea ei spre păstrare și conservare la Arhivele Naționale, până când un astfel de consens inter – instituțional este întrunit.

CITEȘTE AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE INTEGRAL