Rareș Bogdan trasează direcțiile folosirii celor 33 de miliarde de euro de la UE: "Investiții publice, cercetare, irigații!" Rolul lui Klaus Iohannis în negocierile cu oficialii europeni, subliniat de eurodeputat

Eurodeputatul PNL Rareș Bogdan a subliniat că cele 33 de miliarde de euro pe care la va primi România în cazul în care va fi aprobat bugetul propus de Comisia Europeană vor trebui uzitate mai ales pentru investiții publice (infrastructură rutieră, energetică, spitale, digitalizare etc.), pentru irigații cu scopul de a maximiza producția din agricultură, dar nu în ultimul rând și pentru cercetare, "căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă".

CONSULTAȚI ȘI: VIDEO După plecarea PSD de la guvernare, România nu mai e 5-a roată la căruță în UE. Siegfried Mureșan explică pe larg planul CE de sprijin, în cuantum total de 750 de miliarde de euro, pentru statele europene

Totodată, Rareș Bogdan a scos în evidență contribuția președintelui Klaus Iohannis pentru ca țării noastre să i se aloce o sumă substanțială ca sprijin în cazul crizei COVID-19: "Domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună".

CITIȚI ȘI: Rareș Bogdan, poziție fermă contra propunerii Finlandei pentru bugetul UE. Și Klaus Iohannis a avut o abordare tranșantă: "Politica agricolă și coeziunea sunt extrem de importante"

Rareș Bogdan, pe Facebook: "Știți, deja, că România primește 33 de miliarde de euro din bugetul propus de Comisia Europeană pentru relansarea domeniilor grav afectate de pandemie, ceea ce o face una dintre țările cele mai avantajate. M-ați întrebat ce reprezintă acești bani. Ei bine, circa 20 de miliarde de euro vor fi granturi (împrumuturi nerambursabile), restul reprezintă credite cu dobândă avantajoasă. Am citit documentul trimis de Ursula von der Leyen Parlamentului European și vă pot spune că granturile sunt destinate investițiilor publice (infrastructură rutieră, energetică, spitale, digitalizare etc). Sper, totodată, să ajungă și în CERCETARE, căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă. Opinia mea o știți: trebuie considerate prioritare irigațiile și infrastructura, o spun de câteva luni. Doar așa vom reduce decalajul între noi (și alții ca noi) și statele bogate. Ei bine, acum avem cu ce! Iată, deci, că Uniunea Europeană nu ne abandonează, avem o șansă enormă să punem la punct tot ce a fost ignorat după 1989, sau considerat ca nefiind o prioritate. Acești bani înseamnă locuri de muncă, oameni buni!

Vreau să vă spun că negocierile purtate de președintele României, de Guvern și de Delegația EPP-RO nu au fost ușoare! Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună.

Să ne ajute Dumnezeu să construim pentru generațiile viitoare! De altfel, documentul pe care l-am citit are un nume tare frumos: Europe's moment: Repair and Prepare for the Next Generation. După mine, este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!".