Vaccinul BCG ar putea fi scutul salvator până la apariția unui veritabil vaccin anti-SARS-Cov-2. În România face parte din schema de vaccinare obligatorie. Savanții spun că ar fi necesară revaccinarea

În zona științifică ipoteza potrivit căreia populațiile vaccinate cu BCG (împotriva tuberculozei) ar fi mai puțin afectate de infectarea cu noul coronavirus pare să prindă un contur tot mai clar. Numeroase studii vin să confirme această presupunere avansată în cercurile științifice încă de acum câteva săptămâni, iar un specialist român în boli infecțioase angajat al unei universități din Olanda, care studiază de peste zece ani conexiunea dintre BCG și rezistența sporită pe care ar oferi-o acesta în cazul infecțiilor respiratorii, este și el de părere că vaccinul împotriva tuberculozei pare să ofere un anumit grad de protecție.

Mai mult, Mihai Netea opinează, într-un interviu pentru Pressone că, dacă concluzia va fi în favoarea BCG, acesta ar putea fi soluția salvatoare până la apariția unui vaccin anti-SARS-Cov-2. Ar fi însă necesară o revaccinare cu BCG în cazul adulților, mai spune Mihai Netea,

„Ipoteza este că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva altor infecții, inclusiv a infecțiilor virale respiratorii. Și din punctul ăsta de vedere există ipoteza pe care încercăm să o probăm și e în lucru în studiile actuale – că o vaccinare cu BCG ar putea să prevină sau să facă astfel încât oamenii să aibă o boală mai ușoară. Deci, mortalitatea să scadă. (...)

Au fost deja trei studii publicate pe internet, nu sunt încă peer-reviewed (verificate de alți oameni de știință, n.red), cum se spune, dar sunt accesibile, și toate arată același lucru: că țările care au program de vaccinare BCG au număr mai mic de bolnavi și au mortalitate mai scăzută.

Semnalul este foarte puternic în studiile acelea.

Dar și ceea ce numim noi bias-ul, nu știu cum să traduc în românește (distorsiune, n.red) este un factor care poate influența acest rezultat. Din ce cauză?

Țările care au program de vaccinare BCG, care sunt în general țări în curs de dezvoltare – dintre țările dezvoltate, Japonia are acest program.

Dar să luăm exemplul Japoniei și cel al Italiei. Italia nu are program, Japonia are. Dacă ne uităm la cifre, câți oameni s-au infectat în Japonia, câți în Italia, se vede clar că e o corelație foarte puternică.
Dar e o corelație. Nu știm dacă e cauza.

E posibil și ca Japonia să aibă o politică mai bună de izolare, oamenii, din punct de vedere cultural, sunt altfel decât italienii, care stau toți la terase la cafea, japonezii sunt mai retrași, dacă ne uităm în metrou la japonezi, toată lumea e cu mască la gură, la italieni nu era nimeni cu mască la gură…”, precizează Mihai Netea pentru Pressone. Interviul poate fi citit integral AICI.

Mihai Netea este specialist în boli infecțioase și cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda. În ultimii 10 ani, Netea și o echipă de specialiști olandezi investighează dacă există vreo legătură între vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin) – o metodă de prevenție folosită în ultimii 100 de ani pentru eradicarea tuberculozei – și felul în care organismul uman reacționează la alte infecții respiratorii.

Vaccinul BCG, unul nu foarte costisitor, a fost introdus în urmă cu câteva zeci de ani şi oferă protecţie împotriva tuberculozei timp de 60 de ani, spun specialiştii în pneumologie şi epidemiologie.

BCG-ul este făcut de circa 130 de milioane de copiii anual. Bacilul administrat este atacat de sistemul imunitar, care produce anticorpii necesari pentru a opri şi pe viitor o potenţială îmbolnăvire de TBC.

România a inclus vaccinul BCG în schema naţională de vaccinare încă din perioada comunistă.

Mai multe studii verifică posibile efecte de protecție față de covid-19 ale unui vaccin împotriva tuberculozei, în contextul în care dezvoltarea unui vaccin împotriva SARS CoV-2 urmează să dureze încă luni de zile, relatează AFP.
”Știm de zeci de ani că BCG are efecte benefice nesprecifice”, adică protejează de alte boli decât cea împotriva căreia a fost creat - tuberculoza -, declară pentru AFP directoarea Cercetării la INSERM de la Institul Pasteur din Lille, Camille Locht, scrie News.ro.

Copiii vaccinați cu Bacillus Calmette–Guérin (BCG) suferă de mai puține alte boli respiratorii, acesta este folosit în tratarea anumitor cancere la vezică și ar proteja de astm și boli autoimune precum diabetul de tip 1.

Ipoteza este că vaccinul împotriva tuberculozei ar putea avea un efect asemănător împotriva noului coronavirus - fie printr-o diminuare a riscului de a fi infectat, fie printr-o limitare a gravității simptomelor.

Schemă de vaccinare obligatorie în România
Fiecare țară are elaborat un program național de vaccinare care este obligatoriu pentru toată populația și este efectuat gratuit. În România, calendarul de vaccinare cuprinde următoarele vaccinuri:
BCG (profilaxia primară a tuberculozei);
DTP (vaccin împotriva difteriei, tetanosului și a tusei convulsive);
DT (vaccin împotriva difteriei și tetanosului);
VPOT (vaccin împotriva poliomielitei);
HepB (vaccin antihepatita B);
ROR (vaccin împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei).