Etichetați rezultatele pentru "rezistenta anticomunista"

Cum a torturat-o căpitanul Cârnu pe Elisabeta Rizea. ”Împuşcaţi-mă, tăiaţi-mi capu’, scoateţi-mi ochii, tăiaţi-mi limba, dar nu ştiu de partizani, nu mă întrebaţi, că nu ştiu! Nu mă chinuiți, nu mă lăsați fără mâini, mai bine împușcați-mă!” Deși torturată și bătută cu sălbăticie, Viteaza de la Nucșoara NU i-a trădat pe partizanii lui Toma Arnăuțoiu

Cum a torturat-o căpitanul Cârnu pe Elisabeta Rizea. ”Împuşcaţi-mă, tăiaţi-mi capu’, scoateţi-mi ochii, tăiaţi-mi limba, dar nu ştiu de partizani, nu mă întrebaţi, că nu ştiu! Nu mă chinuiți, nu mă lăsați fără mâini, mai bine împușcați-mă!” Deși torturată și bătută cu sălbăticie, Viteaza de la Nucșoara NU i-a trădat pe partizanii lui Toma Arnăuțoiu

EXCLUSIV. Cum decurgeau ”anchetele” Securității de pe Calea Rahovei. ”Un securist înalt și deșirat m-a înjurat de mamă, apoi m-a doborât cu pumnii și m-a izbit cu picioarele, urlând: ‹Noi putem să te omorâm oricând, bă banditule! Dacă nu vomiți tot ce ai făcut, nu ieși viu de-aici! Te mierlim, bă, auzi? Te mierlim!›”

EXCLUSIV. Cum decurgeau ”anchetele” Securității de pe Calea Rahovei. ”Un securist înalt și deșirat m-a înjurat de mamă, apoi m-a doborât cu pumnii și m-a izbit cu picioarele, urlând: ‹Noi putem să te omorâm oricând, bă banditule! Dacă nu vomiți tot ce ai făcut, nu ieși viu de-aici! Te mierlim, bă, auzi? Te mierlim!›”

Eliberarea de la Gherla a lui Florin Constantin Pavlovici: ”Repetam, de data aceasta în absenţa zidurilor, mişcările vechi din celulă. Ningea cu fulgi mari, peronul se acoperise cu zăpadă. Doar locul bătătorit de mine rămânea o pată murdară, din care nu mă puteam smulge. Nu-mi venea să cred că îmi era atâta frică de libertate”

Eliberarea de la Gherla a lui Florin Constantin Pavlovici: ”Repetam, de data aceasta în absenţa zidurilor, mişcările vechi din celulă. Ningea cu fulgi mari, peronul se acoperise cu zăpadă. Doar locul bătătorit de mine rămânea o pată murdară, din care nu mă puteam smulge. Nu-mi venea să cred că îmi era atâta frică de libertate”

Fluxul memoriei

Fluxul memoriei

EXCLUSIV. Patimile după Jilava. ”Fiindcă am refuzat să renunț la cruciulița de os pe care o purtam la gât, doi caralii m-au doborât cu pumnii și m-au izbit minute-n șir cu bocancii. Într-un târziu, m-au împins cu picioarele în celulă, ca pe un sac. Eram plin de sânge”. Mărturiile regretatului Ion Radu, mărturisitor al temnițelor și lagărelor comuniste

EXCLUSIV. Patimile după Jilava. ”Fiindcă am refuzat să renunț la cruciulița de os pe care o purtam la gât, doi caralii m-au doborât cu pumnii și m-au izbit minute-n șir cu bocancii. Într-un târziu, m-au împins cu picioarele în celulă, ca pe un sac. Eram plin de sânge”. Mărturiile regretatului Ion Radu, mărturisitor al temnițelor și lagărelor comuniste

VIDEO. Nenea Gică Şuţa, nepotul Elisabetei Rizea, despre comunism și ruși: ”Nu regret că am făcut ani grei de închisoare pentru că i-am ajutat pe partizani. Eu am făcut din conștiință asta. N-am vrut să fiu cu rușii. N-am vrut să fiu slugă și n-am vrut să fiu sub comunism. Comuniștii au omorât elita țării”

VIDEO. Nenea Gică Şuţa, nepotul Elisabetei Rizea, despre comunism și ruși: ”Nu regret că am făcut ani grei de închisoare pentru că i-am ajutat pe partizani. Eu am făcut din conștiință asta. N-am vrut să fiu cu rușii. N-am vrut să fiu slugă și n-am vrut să fiu sub comunism. Comuniștii au omorât elita țării”

”N-o mai bateţi pe mămicuţa mea, lua-v-ar naiba de comuniști!”. Fiica de numai 5 ani a colonelului partizan Gheorghe Arsenescu, mărturii cutremurătoare din dimineața arestării tatălui. Un soldat l-a lovit cu patul armei peste față / Securiștii i-au bătut mama până au umplut-o de sânge, târând-o de păr zeci de metri

”N-o mai bateţi pe mămicuţa mea, lua-v-ar naiba de comuniști!”. Fiica de numai 5 ani a colonelului partizan Gheorghe Arsenescu, mărturii cutremurătoare din dimineața arestării tatălui. Un soldat l-a lovit cu patul armei peste față / Securiștii i-au bătut mama până au umplut-o de sânge, târând-o de păr zeci de metri

Oroarea Canalului Morții. Seniorul Corneliu Coposu: ”În lagărul Capul Midia, la lucrările grele, s-a constatat un fenomen nemaiîntâlnit în practica medicală: a patra formă de paralizie, necunoscută până atunci. Oamenii se prăbușeau în timpul muncii și paralizau”. Normele și frica de moarte

Oroarea Canalului Morții. Seniorul Corneliu Coposu: ”În lagărul Capul Midia, la lucrările grele, s-a constatat un fenomen nemaiîntâlnit în practica medicală: a patra formă de paralizie, necunoscută până atunci. Oamenii se prăbușeau în timpul muncii și paralizau”. Normele și frica de moarte

Cutremurătoarele mărturii ale Mariei Cenușă, arestată în 1946 de bestiile NKVD: ”Deși însărcinată, până la 7 luni m-au tot bătut. După 7 luni de sarcină nu m-au mai bătut, dar îşi băteau joc tare: mă puneau să rag ca vaca, să latru ca câinele, să cânt ca cocoşul, să zbier ca oaia, să nechez ca caii, să ocăiesc ca broasca”. Apoi au spânzurat-o de un piron și au pus-o la curent electric

Cutremurătoarele mărturii ale Mariei Cenușă, arestată în 1946 de bestiile NKVD: ”Deși însărcinată, până la 7 luni m-au tot bătut. După 7 luni de sarcină nu m-au mai bătut, dar îşi băteau joc tare: mă puneau să rag ca vaca, să latru ca câinele, să cânt ca cocoşul, să zbier ca oaia, să nechez ca caii, să ocăiesc ca broasca”. Apoi au spânzurat-o de un piron și au pus-o la curent electric

”Anchetatorul mi-a smuls crucea de la gât şi a aruncat-o în lada de gunoi. Eu am luat-o de acolo. El m-a bătut crâncen şi a aruncat din nou crucea la gunoi. Eu nu m-am lăsat. Iarăşi am ridicat crucea şi el m-a călcat în picioare. După 8-9 încercări, ofiţerul a cedat. M-a lăsat în pace…” / Mărturiile regretatului părinte Adrian Făgețeanu

”Anchetatorul mi-a smuls crucea de la gât şi a aruncat-o în lada de gunoi. Eu am luat-o de acolo. El m-a bătut crâncen şi a aruncat din nou crucea la gunoi. Eu nu m-am lăsat. Iarăşi am ridicat crucea şi el m-a călcat în picioare. După 8-9 încercări, ofiţerul a cedat. M-a lăsat în pace…” / Mărturiile regretatului părinte Adrian Făgețeanu

Ziua deținuților politici anticomuniști. Manifestări la București, la Memorialul Rezistenței Anticomuniste – „Aripi”. Veșnica lor pomenire!

Ziua deținuților politici anticomuniști. Manifestări la București, la Memorialul Rezistenței Anticomuniste – „Aripi”. Veșnica lor pomenire!

Îl merită România de azi pe Mircea Vulcănescu?

Îl merită România de azi pe Mircea Vulcănescu?

16 februarie 1951. Cum a fost asasinat preotul Radu Șerban în lagărul de exterminare de la Baia Sprie, pentru că a REFUZAT să devină turnător al Securității. O pildă de credință și curaj

16 februarie 1951. Cum a fost asasinat preotul Radu Șerban în lagărul de exterminare de la Baia Sprie, pentru că a REFUZAT să devină turnător al Securității. O pildă de credință și curaj

Poporul pierdut

Poporul pierdut

Securiștii i-au rupt dinții cu cleștele de cuie, dar tot NU i-a trădat pe frații Toma și Petre Arnăuțoiu, preferând demnitatea morții. Partizanul Titu Jubleanu, o pildă de îndârjire, devotament și curaj

Securiștii i-au rupt dinții cu cleștele de cuie, dar tot NU i-a trădat pe frații Toma și Petre Arnăuțoiu, preferând demnitatea morții. Partizanul Titu Jubleanu, o pildă de îndârjire, devotament și curaj

© 2026 Podul - ACEASTĂ PUBLICAȚIE ESTE PROPRIETATEA SPLENDOR MEDIA CENTER SRL. Toate drepturile rezervate.