VIDEO. Summitul NATO de la Haga. Consens în privința creșterii cheltuielilor, divergențe importante în alte privințe! Cum rămâne cu clauza de apărare reciprocă prevăzută în Articolul 5? / Ministrul italian al Apărării a ajuns să se întrebe de ce mai există NATO

Sub presiunea lui Donald Trump, NATO se pregătește să se angajeze la o creștere importantă a cheltuielilor sale pentru apărare în cadrul unui summitului care a debutat marți la Haga, Țările de Jos. 

Însă pe lângă cea mai importantă miză a reuniunii de la Haga - obținerea unui acord pentru creșterea cheltuielilor de apărare - este vitală și proiectarea unei imagini de unitate a țărilor Alianței Nord Atlantice, deși în sânul acesteia există tot mai multe falii. 

Sabina Fati a menționat câteva dintre ele într-un articol pentru Deutsche Welle:  

(i) între statele care au acceptat cu entuziasm creșterea contribuțiilor pentru apărare, cele care s-au conformat fără tragere de inimă și cele care se opun și cer un regim separat; 

(ii) între statele care doresc o pace rapidă în războiul ruso-ucrainean, chiar cu pierderi teritoriale mari pentru Ucraina, și cele care militează pentru o pace justă; 

(iii) între cele care vor să furnizeze Ucrainei arme ofensive periculoase și cele care se opun acestei idei; 

(iv) între statele care, prin tactici subversive, lucrează în favoarea Moscovei și cele care sunt radical împotriva Rusiei.  

Ministrul Apărării din Italia: „NATO așa cum este acum, nu mai are un motiv să existe” 

O primă breșă publică importantă a apărut cu chiar câteva zile înainte de întrunirea de la Haga, când Politico publica o declarație cel puțin bizară a ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, care afirma că NATO „așa cum este acum, nu mai are un motiv să existe” și că Uniunea Europeană nu mai contează pe scena internațională. 

„Dacă NATO a fost creată pentru a garanta pacea și apărarea reciprocă, atunci trebuie ori să devină o organizație care își asumă cu adevărat această sarcină, implicându-se în Sudul Global, și astfel să devină ceva profund diferit, ori nu vom atinge obiectivul de a avea securitate în cadrul unor reguli valabile pentru toți”, a spus Crosetto.  

Majoritatea membrilor NATO consideră însă că alianța joacă un rol-cheie în conducerea reînarmării și apărării Europei, în fața amenințării tot mai mari reprezentate de Rusia. Dar Italia, deși prin vocea Giorgiei Meloni susține puternic Ucraina, a fost, în mod tradițional, unul dintre statele cu cele mai mici cheltuieli militare din NATO. Guvernul Italian a declarat în aprilie că în acest an va atinge obiectivul actual al alianței de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. 

Crosetto a mai spus că atât Uniunea Europeană, cât și Națiunile Unite nu mai contează pe scena globală. „Vorbim despre Europa ca și cum ar conta; poate că odată ar fi putut conta, dacă și-ar fi asumat un rol politic pe care nu și l-a asumat, dacă s-ar fi înzestrat cu o politică externă sau de apărare”, a spus el. „Dar timpul ei a trecut și spun asta cu tristețe. Lumea s-a schimbat.” 

România susţine deciziile aliate privind creşterea graduală a bugetelor Apărării 

La summitul de la Haga participă și președintele american Donald Trump.  

România este reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Așadar, dliaţii NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru Apărare, într-un context internaţional tensionat din cauza situației din Orient și Ucraina. Summitul aliaților e găzduit în premieră de Olanda. 

România, prin preşedintele Nicuşor Dan, va susţine deciziile aliate privind creşterea graduală a bugetelor Apărării, dar şi consolidarea posturii NATO de descurajare şi securitate. Este primul summit NATO la care participă actualul lider de la Cotroceni, Nicușor Dan, care îi are alături pe abia învestiții miniștri de Externe și Apărării, Oana Țoiu, respectiv, Ionuț Moșteanu (foto jos alături de secretarul american al Apărării, Peter Hegseth, în marja summitului de la Haga). 

Potrivit Deutsche Welle, Nicușor Dan are ca obiectiv principal al summitului NATO de la Haga includerea, în Declarația finală, a importanței și apărării Mării Negre, precum și sublinierea pericolelor ce vizează Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, mai multe state membre, inclusiv România, își doresc ca în textul final al summitului să fie reluată clauza de apărare reciprocă prevăzută în Articolul 5, care stipulează că orice atac împotriva uneia dintre țări este considerat un atac împotriva tuturor. 

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a cerut în repetate rânduri țărilor europene ale Alianței și Canadei să aloce cel puțin 5% din produsul lor intern brut (PIB) apărării. 

Având în vedere această cerință, cele 32 de țări membre au convenit asupra unui compromis: angajamentul de a aloca, până în 2035, 3,5% cheltuielilor militare în sens strict și 1,5% cheltuielilor de securitate în sens larg, cum ar fi securitatea cibernetică sau mobilitatea militară. 

Acestea din urmă sunt mai ușor de realizat, în măsura în care majoritatea sunt deja prevăzute sau planificate de state. 

Chiar și limitat la 3,5%, efortul bugetar este considerabil, de câteva sute de miliarde de euro, pentru multe țări care deja se luptă să atingă obiectivul de 2% cheltuieli militare, stabilit în 2014 la un summit precedent. 

Luni seară, prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a anunțat că Regatul Unit se angajează să atingă obiectivul de 5%. 

„Trebuie să navigăm într-o eră de incertitudine extremă cu agilitate, rapiditate și o viziune clară asupra interesului național, pentru a garanta securitatea” populației, a explicat el. 

Într-un articol de opinie comun publicat luni seară de „Financial Times”, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au subliniat și ei că Europa trebuie să se reînarmeze, „nu pentru că cineva ne-o cere, ci pentru că suntem vizionari și datorăm acest lucru cetățenilor noștri”. 

Însă până la sfârşitul anului 2024, doar 22 dintre cele 32 de state membre ale NATO atinseseră obiectivul de 2% din cheltuielile militare convenit la un summit anterior al Alianţei, în 2014. 

Unele au şi propriile lor interpretări. Spania, de exemplu, a declarat că îşi va putea atinge obiectivul privind capacităţile militare cu doar 2,1% din PIB-ul său. NATO, la rândul său, asigură că Madridul va avea nevoie de cel puţin 3,5%. Fiecare ţară va trebui să prezinte NATO un raport anual în care să indice unde se află pe drumul către atingerea obiectivului de 5%. 

Va exista, de asemenea, o revizuire în 2029, când obiectivele privind capacitatea militară vor fi actualizate. 

Ideea unei creşteri minime de 0,2% din PIB în fiecare an, pentru a forţa cele 32 de ţări NATO să ia măsuri, a fost abandonată în cele din urmă din cauza lipsei de consens. 

Ucraina/Zelenski

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski,  invitatul de onoare al summit-ului NATO de la Washington de anul trecut, a fost rugat acum să fie mai discret pentru a nu-l irita pe liderul de la Washington. Preşedintele Ucrainei a fost invitat la masa de gală oferită marţi seara de cuplul regal olandez, dar nu este şi invitat oficial la reuniunea de miercuri. O reuniune programată să dureze cât mai puţin, cel mult 3 ore. Surse neoficiale evocă totuşi o posibilă întâlnire Trump-Zelenski miercuri, la ora prânzului, dar totul va depinde încă o dată de starea de spirit a liderului de la Casa Albă. 

 Video mai jos - sosirea liderilor NATO la Palatul regal olandez istoric, cunoscut drept Huis ren Bosch (Casa din pădure):