Curtea de Justiție a Uniunii Europene constată deteriorarea gravă și rapidă a situației din România unde infractorii scapă pe bandă rulantă din cauza prescripției / Analist: „Caz unic la nivel european! La București, principalii avocați ai evazioniștilor au fost Înalta Curte și Curtea Constituțională!”


Curtea de Justiție a Uniunii Europene constată deteriorarea gravă și rapidă a situației din România unde infractorii scapă pe bandă rulantă din cauza prescripției / Analist: „Caz unic la nivel european! La București, principalii avocați ai evazioniștilor au fost Înalta Curte și Curtea Constituțională!”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată recent în legătură cu infractorii români care scapă de condamnările la închisoare, primite în faza de fond, din cauză că instanțele superioare constată prescrierea faptelor. Potrivit lui Ionel Stoica, fost jurnalist specializat pe problemele justiției, în prezent observator și analist al domeniului, președintele CJUE, Koen Lenaerts, a constatat că „situația din România privind prescripția răspunderii penale este atât de gravă, încât a stabilit ca acest caz să fie judecat în procedură accelerată”. 

Redăm mai jos integral precizările lui Ionel Stoica: 

„Un nou caz a ajuns recent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este vorba de mai mulți afaceriști din vestul țării condamnați la închisoare cu executare, în faza de fond, pentru evaziune fiscală, dar care au scăpat de problemele penale în faza de apel, după ce judecătorii au constatat prescrierea faptelor. Sesizarea CJUE s-a făcut în căile de atac extraordinare, în recurs în anulare. 

La sfârșitul lunii iunie 2025, președintele CJUE, Koen Lenaerts, a constatat că situația din România privind prescripția răspunderii penale este atât de gravă, încât a stabilit ca acest caz să fie judecat în procedură accelerată. (link, în primul comentariu): „Din considerațiile prezentate de instanța de trimitere în cererea de decizie preliminară reiese că o atare incertitudine cu privire la modul de calcul al termenului de prescripție este de asemenea susceptibilă să dea naștere unui risc de impunitate în favoarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, ceea ce trebuie evitat în măsura posibilului.” 

Evaziunea fiscală înseamnă reducerea veniturilor bugetare, creșterea economiei subterane și a poverii fiscale pentru contribuabilii onești, subfinanțarea serviciilor publice, slăbirea statului de drept și corupție. 

Vă spun asta pentru că ceea ce se întâmplă acum în România este un caz unic la nivel european. La București, principalii avocați ai evazioniștilor au fost Înalta Curte și Curtea Constituțională, care au dat decizii repetate pentru aplicarea cât mai strictă a prescripției răspunderii penale. Decizii care au aruncat în aer dosarele de corupție – o grațiere mascată –, dar mai ales cele de evaziune fiscală. 

Pentru cine nu știe, în cele mai multe cazuri, dosarele de evaziune fiscală (care vin frecvent la pachet cu infracțiunea de spălare de bani) sunt printre cele mai longevive pe rolul instanțelor – ANAF (instituție controlată politic, unde corupția este în floare, frecvent sunt arestați inspectori de la Fisc care primesc șpăgi pentru a bloca controalele) sesizează târziu parchetele, expertizele de specialitate trenează prea mult, se fac și contraexpertize, în multe firme implicate sunt puși de formă cetățeni străini – durează extrem de mult procedurile de citare etc. 

Și să nu uităm: anul trecut a venit și PSD cu legea de dezincriminare a evaziunii fiscale sub un milion de euro, dacă prejudiciul e plătit. Lucru care i-a demotivat pe toți cei implicați în astfel de dosare – polițiști, specialiști, procurori etc. În cazul în care hoțul este prins, plătește prejudiciul și scapă rapid de problemele penale. O palmă dată cetățeanului onest. 

Spuneam că Înalta Curte și Curtea Constituțională au avut o atitudine nerușinată în favoarea infractorilor atunci când a fost vorba de termenele de prescripție a răspunderii penale. Atât de nerușinată, încât, în momentul în care Curtea de Justiție a UE (care era interesată în primul rând de soluționarea dosarelor cu fraude cu fonduri europene) le-a spus că nu este în regulă ce au făcut, Înalta Curte și Curtea Constituțională au dat decizii în care instigau la nerespectarea deciziei instanței de la Luxemburg. 

Astăzi (duminică, 6.07, n.red) este Ziua Justiției în România. Ar fi trebuit să fie un prilej de încredere, respect și speranță pentru cetățeni. Din păcate, realitatea ne arată altceva: o justiție deseori abuzată, slăbită de decizii politice sau de complicități tăcute, care nu apără întotdeauna interesul public. Justiția nu înseamnă doar robe și grefe, ci responsabilitate față de lege și față de oameni. 

Am văzut declarațiile șefiilor Justiției, cei care nu au făcut nimic în ultimii ani să schimbe ceva.  Adevărata reformă nu vine din discursuri festive, ci din curajul de a spune lucrurilor pe nume și de a acționa pentru o justiție dreaptă, egală și demnă. Toți acești șefi ar trebui schimbați rapid.” 

Sursa: Ionel Stoica/Facebook 

 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.