CCR a respins cu unanimitate sesizarea lui Nicușor Dan pe legea Vexler / Un fost judecător a identificat o gravă greșeală a administrației prezidențiale care a vulnerabilizat poziția și imaginea președintelui, dar atrage atenția că liderul de la Cotroceni mai poate corecta aberațiile și neclaritățile legii


CCR a respins cu unanimitate sesizarea lui Nicușor Dan pe legea Vexler / Un fost judecător a identificat o gravă greșeală a administrației prezidențiale care a vulnerabilizat poziția și imaginea președintelui, dar atrage atenția că liderul de la Cotroceni mai poate corecta aberațiile și neclaritățile legii

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, în unanimitate sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind legea inițiată de Silviu Vexler, un deputat apariținând minorității evreiești, care ar sancționa mai aspru manifestări legionare, antisemite, fasciste, xenofobe etc. . 

Legea poate fi consultată AICI

Decizia a fost luată în cadrul primei ședințe a Curții în noua sa componență, care include trei judecători noi - Dacian Cosmin Dragoș, Mihai Busuioc și Csaba Asztalos - și o nouă conducere, cu Simina Tănăsescu, fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, în calitate de președinte. 

În legea adoptată de Parlament în 11 iunie se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.

Nicușor Dan ceruse niște definiții legale clare pentru termeni precum „fascist” și „legionar”. Președintele României susținea că există o ambiguitate în ceea ce privește noțiunea de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, atât ca formă, cât și ca autor". 

El a mai spus că ar trebui revăzute și anumite formulări pe care le consideră „vagi”, precum „cultul persoanelor” care au făcut parte din organizații interzise. 

PODUL a scris AICI. 

Vă prezentăm mai jos observațiile fostului judecător Toni Neacșu în această speță, care a arătat că dacă Nicușor Dan „chiar crede în ceea ce a afirmat public, că această lege este păguboasa prin lipsa de claritate și precizie, are la dispoziție instrumentul constituțional al retrimiterii legii spre reexaminare Parlamentului”.  

Ce afirma Toni Neacșu cu puțin timp înainte de decizia CCR, într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook: „Azi va avea loc prima ședință a Curții Constituționale în noua componență, cu o nouă conducere.  

Au pe rol un singur dosar, cel în care președintele României a invocat neconstituționalitatea modificărilor aduse OUG 31/2002 și Legii 157/2018 prin ceea ce este cunoscut drept Legea Vexler (PLX 168/2025). 

Cel mai probabil sesizarea președinției, valoroasă de altfel din punct de vedere juridic, va fi respinsă. Deși nu este inadmisibilă (președintele are dreptul teoretic de a sesiza CCR, o poate face oricând până la promulgare și nu există autoritate de lucru judecat) e puțin probabil ca judecătorii constituționali să se contrazică flagrant după numai 7 zile. 

Chiar cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să formuleze sesizarea de neconstituționalitate, CCR emitea un comunicat de presă privind respingerea obiectiei de neconstituționalitate formulată de parlamentarii din opoziție față de aceeasi lege (10 iulie).  

CCR a constatat că legea Vexler este constituțională raportat la criticile invocate și că toate dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare. 

Prin sesizarea preşedintelui României se invoca neconstituționalitatea exact a acelorași prevederi legale deja declarate ca fiind conforme constituțional și, în esență, se aduc aceleași argumente juridice. 

Deci, sub aspectul obiectului și a motivelor de  neconstituționalitate cele două sesizări sunt identice.  

Motivul principal este că ambele sesizări au aceeași sursă de inspirație: avizul Consiliului Legislativ emis în procedura adoptării legii care, deși pozitiv, desființează legea sub aspectul constituționalitatii ei. 

Diferențele între cele două sesizări tin de nuanță și de calitatea motivării elementelor identice de neconstituționale: lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a legii. 

De altfel, graba președinției de a depune o nouă sesizare la doar o zi după ce CCR declara constituțională legea se datorează unei gafe. În conferința sa de presă Nicușor Dan a declarat că a depus nouă sesizare, deși încă nu se cunoștea motivarea deciziei de cu o zi înainte, pentru că era în ultima zi în care putea lua o decizie. Primise legea pentru promulgare la 21.06.2025 iar termenul maxim de 20 de zile pentru a o promulga sau lua altă decizie se împlinea chiar pe 10.06.2025, când a sesizat CCR. 

Președintele Dan se află într-o gravă confuzie, care evident nu i se datorează lui personal ci administrației care nu beneficiază de suportul unur constituționalisti sau juriști. Pur și simplu la nivelul Administrației Prezidențiale nu s-a cunoscut, ceea ce e absolut jenant, că prin sesizarea CCR cu o obiecție de neconstituționalitate termenul de promulgare pentru acea lege se întrerupe. După ce Curtea comunica președinției decizia luată cu privire la soluționarea obiecției anterioare, începea sa curgă un nou termen de 10 zile în care președintele putea fie promulga legea, fie sesiza la rândul lui CCR cu alte motive de neconstituționalitate decat cele deja analizate, fie putea cere reexaminarea legii de către Parlament.  

În cazul nostru, după 10 iulie 2025, mai exact după ce se comunica decizia motivată, președintele avea un nou termen de 10 zile în care să reflecteze asupra unei decizii. În loc de asta, crezând că se află în întârziere, a  depus pripit o sesizare având in mare parte acelasi continut ca cea deja respinsa. 

Indiferent de soluția care se va da astăzi sesizării de neconstituționalitate, Președintele României va avea un nou termen de 10 zile în care ar putea cere Parlamentului reexaminarea legii, inclusiv în ce privește aspectele pe care acum le-a considerat neconstituționale.” 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.