VIDEO. Gruparea infracțională „Fabrica de moșteniri”, care recruta bătrâni vulnerabili, îi maltrata și le lua proprietățile, a fost condusă de un lider AUR vreme de șapte ani. Acesta ajunsese în 2024 și consilier local din partea partidului lui George Simion

Vlad Virgil, consilier local AUR în comuna Oltina, județul Constanța, dar și lider al filialei locale a AUR, după unele publicații, a fost arestat recent, pentru 30 de zile, alături de mai multe persoane, fiind suspectat, potrivit DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, de organizare a unei vaste rețele care se ocupa, în principal, cu exploatarea bătrânilor vulnerabili, bolnavi și fără rude apropiate, scopul final fiind obținerea locuințelor acestora și a altor proprietăți.  

Potrivit surselor judiciare, Virgil Vlad – a cărui contestație privind arestul preventiv a fost deja respinsă de magistrații de la Înalta Curte în 24 iulie, ar fi liderul grupării respective care acționează din 2018 și care implică, pe lângă consilierul AUR, notari, un executor judecătoresc, agenți imobiliari și alte persoane. Gruparea era specializată în „dobândirea” ilegală de imobile de la persoane vârstnice care adesea erau și foarte grav bolnave, sub pretextul acordării de îngrijire adecvată situației.  

Gruparea este menționată în presa locale din Constanța drept „Fabrica de Moșteniri”, procurorii DIICOT dispunând reținerea în total a 13 inculpați (5 bărbați și 8 femei, doi dintre aceștia având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc), cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor. 

„Profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces ). Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure”, au precizat procurorii în documentele adresate instanței. 

Infracțiunile s-au petrecut în perioada 2018 – 2025 în comuna Oltina, sub nasul autorităților locale care adesea au acceptat să-i achite lui Virgil Vlad diverse sume de bani sub forma unor ajutoare de înmormântare, fără să chestioneze dacă acesta era implicat onest în  cazurile pe care ar fi trebuie să le rezolve asistența socială în mod normal. 

În cursul anului 2018, Vlad Virgil a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil. 

Precizări DIICOT: „În perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată. 

Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos. 

În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false. 

Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali. 

În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unui alt inculpat, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false ( ex: contracte de împrumut întocmite cu date nereale) . În acest mod, executorul judecătoresc își încălca în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării. 

 Ulterior, după ce inculpații deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea erau vândute, unor cumpărători de bună credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire. În același scop anumiți membrii ai grupării de criminalitate organizată și-au pus la dispoziție conturile bancare în care au fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor. ”

VIDEO mai jos cu gruparea „Fabrica de Moșteniri” care a contestat, la 24 iulie, măsura arestului preventiv: