Lovitură devastatoare pentru sutele de păgubiți din mega-dosarul NORDIS după o halucinantă decizie favorabilă suspecților. Judecătoarea care a ridicat sechestre de 90 de milioane de euro, criticată dur de colegi de breaslă care arată, argumentat, că a „reinventat dreptul”

Judecătoarea Florina Rizescu de la Curtea de Apel București a decis ridicarea de sechestrelor instituite de procurorul DIICOT în „dosarul Nordis”, după ce ar fi interpretat legea într-un mod cel puțin bizar, aparent foarte favorabil suspecților, scrie G4Media.

Mai exact, judecătoarea a admis - în mod eronat, după părerile unor colegi de breaslă consultați de G4Media - contestațiile inculpaților Vladimir Ciorbă, Emanuel Poștoacă (patronii Nordis) și ale firmei Nordis Management SRL (compania mamă a grupului de firme Nordis) împotriva deciziei procurorului DIICOT din 31 iulie 2025 de a prelungi cu 6 luni măsurile asigurătorii instituite împotriva bunurilor mobile și imobile ale contestatarilor, argumentând că procurorul nu ar fi respectat termenul de 6 luni pentru prelungirea măsurii. Detalii mai jos!

Decizia judecătoarei a fost luată pe 19 august 2025 și este definitivă. 

Ulterior, G4media a arătat că, după consultarea motivării, dimensiunea dezastrului din speța Nordis „este și mai mare” decât părea inițial, bunurile eliberate de sub sechestru însumând în jur de 90 de milioane de euro: bunurilor imobile (hotelul Nordis Mamaia, sute de apartamente, terenuri, locuri de parcare), conturi și acțiuni deținute de patronii Nordis, Vladimir Ciorbă, Florin Alexandru Poștoacă, directoarea juridică Camelia Bîndiu și compania mamă a grupului, Nordis Management. 

În esență, judecătoarea a aplicat termenele care se referă la măsurile preventive în cazul măsurilor asiguratorii, adică a calculat termenele pe zile și ore, nu pe luni, au explicat experții în drept consultați de G4media.ro.  

Procurorul DIICOT a instituit sechestrele pe 31 ianuarie și 3 februarie 2025 și le-a menținut pe 31 iulie 2025. Potrivit legii, termenul de menținere (prelungire) și de verificare a măsurilor asiguratorii este de 6 luni în etapa anchetei și de un an în faza procesului aflat în instanță. 

În privința sechestrelor instituite pe 31 ianuarie 2025, judecătoarea Rizescu a ajuns la concluzia că procurorul nu a respectat termenul de 6 luni pentru prelungirea măsurii care se încheia, în opinia ei, pe 29 iulie 2025, iar în opinia procurorului, pe 31 iulie 2025. 

Prin urmare, decizia judecătoarei Florina Rizescu de a ridica sechestre atât de valoroase instituite în dosarul Nordis este una extrem de controversată. 

Spre exemplu, fosta judecătoarea de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu (cea care l-a condamnat pe Sorin Oprescu la aproape 11 ani de detenție) spune că procurorul era în termenul de 6 luni atunci când a prelungit măsurile asiguratorii. 

„În cazul măsurilor asigurătorii, termenul este pe luni, și nu pe zile și ore, prin urmare se aplică dispozițiile articolului 269, alineatul 3, Cod de procedură penală, conform cărora termenul pe luni se împlinește la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni, ceea ce înseamnă că, în cazul în care măsura asigurătorie a fost luată pe data de 31 ianuarie, termenul de 6 luni se împlinește pe data de 31 iulie, la sfârșitul zilei. 

Prin urmare, ordonanța de prelungire a măsurii asigurătorii emisă la data de 31 iulie 2025 este în termen, iar măsurile asigurătorii sunt executorii”, a explicat fosta judecătoare Daniela Panioglu. 

 „Sunt 2 categorii de termene. Procedurale și substanțiale. La măsurile asiguratorii sunt procedurale. La arestare, substanțiale. Aici judecătoarea Rizescu a reinventat dreptul, le-a considerat substanțiale”, a explicat un magistrat care a dorit să îți păstreze anonimatul pentru G4Media.ro. 

„Motivarea judecătoarei Rizescu este halucinantă. În esență, preia niște opinii doctrinare izolate pentru a concluziona că termenul de 6 luni este unul substanțial. Sechestrul important din 31 ianuarie 2025, care viza sute de apartamente, a fost eliminat, însă a menținut o parte din sechestrul din 3 februarie care vizează acțiunile Nordis la diverse firme și despre care nu e clar cât sunt de valoroase”, a explicat un alt magistrat care a dorit să își păstreze anonimatul pentru G4media.ro. Integral AICI 

Potrivit Presshub, mai multe dosare importante, în care sunt judecați inculpați care au mulți bani, ajung, aleatoriu, să fie judecate de Florina Rizescu. Ea a decis, de exemplu, să reia de la zero judecata în procedură de Cameră preliminară în dosarul de corupție a lui Nicolae Bădălău, fost vicepreședinte al Curții de Conturi a României. 

Tot ea a decis reluarea procedurii de Cameră preliminară în cazul dosarului medicului Irinel Popescu, trimis în judecată pentru luare de mită. 

Florina Rizescu face parte din completul care judecă și dosarul Coldea/Dumbravă, în care cei doi foști ofițeri ai Serviciului Român de Informații au fost trimiși în judecată de DNA sub acuzația de trafic de influență și spălare de bani. 

Judecătoarea Rizescu, împreună cu soțul, Eliot Laurențiu Rizescu, dețin o pătrime dintr-un teren, obținut prin contract de schimb, în suprafață de 7278 metri pătrați în Otopeni. Familia mai are nu mai puțin de zece apartamente în București. Din închirierea unora dintre acestea, cei doi soți au obținut în 2023 32.000 de euro. 

Soțul judecătoarei este angajat al firmei RiAI Investment SRL, societate care se ocupă de închirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate. Ea este deținută în proporție de 50 de procente de soțul judecătoarei și de o anume Nicoleta Claudia Pahonțu. 

Context Nordis. Persoanele inculpate în așa-numitul dosar Nordis sunt acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat și delapidare cu consecințe deosebit de grave. Acetea ar fi folosit în scop personal banii încasați de firmele din grupul Nordis de la clienții care voiau să cumpere apartamente. 

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele grupului Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private și achiziții de lux. 

Procurorii DIICOT spun despre cuplul Ciorbă-Vicol că a plătitt 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii din ţară şi străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării. 

De asemenea, au cumpărat maşini de lux, Ferrari, Bentley, Rolls Royce, cu sume de aproape 5 milioane de euro. 

În același dosar au mai fost puse sub acuzare și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, și Ioana Cosma, fiica fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma. 

În jur de 600 de persoane au calitatea de parte vătămată în dosarul de la DIICOT, însă numărul păgubiților – așa cum reiese din dosarul de insolvență al firmei Nordis – ar fi de peste o mie (persoane fizice și juridice). 

Reamintim și faptul că Nordis a intrat în insolvență după o investigație Recorder care dezvăluia cum au fost înșelați clienții acesteia. 

Direcția Regională a Finanțelor Publice București este cel mai mare creditor în procesul de insolvență al Nordis Management SRL, fiind vorba despre suma de 82,3 milioane de lei pe care statul român o are de recuperat de la compania controlată de Vladimir Ciorbă și frații Poștoacă. Mai mult, rezultă că ANAF știa de mai mulți ani despre neregulile de la Nordis, dar, cel mai probabil sub presiune politică (încrengăturile mergând direct la lideri ai PSD precum Marce Ciolacu, Sorin Grindeanu și Alfred Simonis), a ales să le ignore până când investigația Recorder și presiunea publică au forțat autoritățile să urnească dosarul (plângeri ale clienților păgubiți au început să apară din 2019). 

Alți aproape 80 de milioane de lei sunt revendicați de două firme din Iași și București. 

DIICOT a transmis, săpătmâna trecută, că ancheta în dosarul Nordis se desfășoară cu celeritate, în ultimele șase luni fiind audiate 2.000 de persoane, dintre care 600 sunt părți vătămate, au fost efectuate percheziții informatice asupra a 230 de dispozitive electronice, dosarul având până acum 400 de volume. 

„În legătură cu afirmațiile publice, nefondate, formulate pe o rețea de socializare de către un deputat în Parlamentul României cu privire la pretinsa tergiversare a cauzei 'Nordis', Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) precizează că ancheta se desfășoară cu celeritate, fiind administrate, ritmic, mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului'', a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă prin care instituția a vizat un răspuns acuzațiilor lansate în spațiul public de către deputatul USR Stelian Ion. Acesta a afirmat că ancheta în acest caz ar fi tergiversată de anchetatori. 

DIICOT mai arăta că dosarul Nordis vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, precum și stabilirea cu rea-credință a obligațiilor fiscale în scopul obținerii de rambursări sau compensări necuvenite de la bugetul de stat.