Profesorul Adrian Stanciu: „România e aproape imposibil de reformat în stadiul în care a ajuns. Am creat un stat în care 75%, poate chiar mai mult, din populație trăiește din ce produce restul de 25%” / „Singura variantă e falimentul, dezastrul, purificarea prin foc. Poate că atunci ne trezim ”


Profesorul Adrian Stanciu: „România e aproape imposibil de reformat în stadiul în care a ajuns. Am creat un stat în care 75%, poate chiar mai mult, din populație trăiește din ce produce restul de 25%” / „Singura variantă e falimentul, dezastrul, purificarea prin foc. Poate că atunci ne trezim ”

Adrian Stanciu, antreprenor, consultant de business cu peste 30 de ani de experiență, profesor și decan asociat al Bucharest International School of Management, face o radiografie cutremurătoare a situației economice, instituționale și politice prezente a României, arătând că sistemul osificat în zeci de ani a ajuns să se înfrupte și să-și hrănească aparatul de partid din munca a doar 25% din populație care acum e, din nou, împovărată cu taxe suplimentare. 

Situația este atât de gravă încât este imposibil de reformat cu țârâita, mai spune Adrian Stanciu, opinând că numai un tsunami politic și social – de genul intrării în incapacitate de plată - ar putea determina „trezirea” care ar putea fi apoi urmată de o reclădire (instituțională, politică, economică etc) pe baze reale și solide. 

Context. Comentariul cutremurător al profesorului Stanciu vine în contextul creșterii de taxe pentru acoperirea deficitului bugetar colosal lăsat în urmă de guvernele Ciucă-Ciolacu/Iohannis, taxe care afectează în special mediul privat, și a tergiversării reformelor radicale în zona publică, reforme cărora li se opun aproape toate partidele prezentei coaliții de guvernare. 

„Eu cred că România e aproape imposibil de reformat, în stadiul în care a ajuns. Singura posibilitate pe care o mai întrevăd e să trecem prin iad, să se prăbușească totul, să intrăm în incapacitate de plată, șomaj masiv, un val extremist la putere, sărăcie în masă și violență pe străzi. Poate atunci ne trezim și înțelegem că ce facem acum e imposibil de continuat. Poate... Că nu ne dă înțelepciunea afară din casă.  

Pentru că am creat un monstru la care am fost cumva mai toți complice și pe care acum nu îl mai putem reforma. Am creat un stat în care cam 75%, poate chiar mai mult, din populație trăiește din ce produc restul de 25%. Nu spun că taie frunză la câini, sigur e nevoie și de medici și de militari și de profesori, etc., dar sistemul prin care se alocă resurse e ineficient, masiv clientelar și profund viciat pentru că cei 80% votează și vor vota mereu să își păstreze status quo-ul și privilegiile, indiferent dacă situația e sustenabilă sau nu. Avem cam75% din UAT-uri care nu generează venituri nici cât să-și plătească salariile. Asta înseamnă că ceea ce produc e mai puțin decât ce consumă. Restul vine de la restul de 25%. Situația asta e peste tot. Vedem asta și în sănătate și în educație și în administrația publică, practic peste tot. Sunt vizibile sinecurile absolut nesimțite ale nomenclaturii de partid, dar ele sunt doar vârful aisbergului, partea cea mai vizibilă. Tot sistemul e sufocat de ineficiențe care nu pot fi rezolvate pentru că ar presupune ca unii oamenii să își schimbe traiectoria și nimeni nu vrea asta. Și votează. Iar partidele sunt obligate să le urmeze votul. 

Poate veni la putere AUR sau oricine pe lumea asta, nu va putea schimba nimic atâta vreme cât oamenii cred că lucrurile încă pot continua așa sau, în cel mai rău caz, să se reformeze, dar să se ia de la alții. 

Până una-alta, singura reformă posibilă e ca cei 75% să ceară și mai mult de la cei 25%. Asta se poate. Doar că nici ăia nu sunt vaci de muls la infinit. Deficitul de 31 mld. EUR nu se poate rezolva doar prin creșteri de taxe, va colapsa economia, se vor muta firme, se vor muta oameni, se va face evaziune în masă, nu se va colecta niciodată atât, pentru că și acelora le-a ajuns cuțitul la os. 

Așa că singura variantă pe care o mai văd e falimentul, dezastrul, purificarea prin foc. Poate că atunci ne trezim. Poate...”, arată Adrian Stanciu într-o opinie publicată pe pagina sa de Facebook.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.