Fronturile din BOR

Pe cât este Patriarhul Daniel un om al ordinii, al slujbelor corecte, fără piruete, al catehezei și exegezei, al inteligibilului, pe atât sunt unii clerici, de toate rangurile și gradele, porniți pe extreme, misticisme, senzaționalisme și în general pe populisme popești. 

Iată de ce, dacă la alegerea PF Daniel, acum 18 ani, se vorbea (în dodii, oricum) despre conflictul dintre ecumeniști, adicăletea el, și conservatori, adicătelea fericitul de pomenire Părintele și Mitropolitul nostru Bartolomeu, acum fronturile sunt mult mai clare. 

Dincolo de pro sau antiputinism, în consecință de pro sau antigeorgism și alte aurisme, frontul de bază, ca să zic așa, este pe cât de aparent simplu pe atât de grav pentru că el separă vizibil oamenii cu mintea la ei și cei cu mintea vagantă. 

PS Autocorectorul nu știe ce este aia vagant și îmi sugerează cu insistență vacant, ceea ce nu-i chiar total greșit. 

Doxa!