Un complet de judecători condus de șefa Instanței supreme, Lia Savonea, a decis, marți, eliberarea din penitenciar a fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și a lui Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, argumentând că faptele pentru care fuseseră condamnați cei doi s-au prescris, conform unei decizii a CCR.
Sebastian Vlădescu avea o condamnare definitivă de 7 ani și 4 luni închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea executa o pedeapsă de 6 ani pentru complicitate la luare de mită, într-un dosar legat de o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky pentru reabilitarea căii ferate București - Constanța.
Decizia a fost luată de un completul format din judecătorii Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean, Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unei căi extraordinare de atac - recursul în casație. Elena Barbu a fost judecătoarea care s-a opus admiterii căii extraordinare de atac, însă opinia ei minoritară nu a mai contat în decizia finală.
De asemenea, un alt complet de cinci judecători de la Instanța supremă a decis, tot marți, reducerea pedepsei primite de fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, în Dosarul Tablourilor, de la șase la cinci ani de închisoare.
Magistrații i-au admis marți lui Darius Vâlcov o cale extraordinară de atac - recursul în casație - și au constatat că pentru fapta de trafic de influență faptele s-au prescris. Completul care a luat decizia a fost format din judecătoarele Luminița Criștiu-Ninu, Isabelle Tocan, Valerica Voica și Alin Sorin Nicolescu. Judecătoarea Ioana Bogdan a făcut opinie separată, potrivit unor surse.
ÎCCJ afirmă cu cinism că „instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția”
„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci cândefectele pot fi percepute ca nepopulare.
Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat. Astfel, în cauzele menționate s-a dispus, după cum urmează: inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea rămân să plătească sumele de 3.990.248 lei și de 65.000 euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat; sumele de 3.121.328 lei și de 1.919.900 euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Mircea Ionuț Costea. Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând că măsurile civile dispuse totalizează 7.111.577 lei și 4.161.9000 euro”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, citat de agerpres.ro.
Sebastian Vlădescu se află în închisoare din luna mai 2023, în timp ce cumnatul lui Mircea Geoană a petrecut doar patru luni după gratii. El a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței, fiind prins și adus din Turcia în luna iunie a acestui an.
În esență, în cererea de recurs în casație, fostul ministru al Finanțelor a susținut că infracțiunea pentru care a fost condamnat (luare de mită) s-a prescris. În acest caz a fost aplicabilă o decizie adoptată în luna ianuarie de un complet de la ICCJ, din care a făcut parte și Lia Savonea, prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunii de luare de mită, termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, iar nu de la data primirii efective a sumelor de bani sau a ultimei tranșe.
De asemenea, Vlădescu a beneficiat și de o decizie a Curții Constituționale care a stabilit în luna februarie că acest mod nou de calculare a prescripției poate fi invocat și de persoanele care au o decizie definitivă de condamnare.
Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, fost angajat la Ministerul Finanțelor și fost director al Eximbank, au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019, alături de fostul deputat Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Ultimii doi au fost achitați de instanțe.
Vâlcov, număr impresionant de dosare de corupție închise
Condamnat definitiv în mai 2023, Darius Vâlcov a fugit în Italia înainte de pronunțarea sentinței, fiind extrădat în țară în august 2023 și încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupție pe rolul instanțelor, reușind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare și luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de 6 ani și 6 luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris.
În Dosarul Tablourilor, Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție.
Activistul Marian Ceaușescu i-a ieșit în cale scorțoasei judecătoare, spunându-i ce crede despre ea o parte importantă din societatea civilă: că este „judecătoarea politicienilor”.
Savonea afirmând, la ieșirea de la CSM, pe când era doar candidat la funcția de președintă a ÎCCJ, că își dorește o justiție mai bună. Nu a spus pentru cine, dar acum vedem clar că o justiție mai bună, în viziunea instanței supreme, e cea care lucrează în favoarea infractorilor: